Conform Economistul.ro: Aurul se prăbușește în 2026, după un maxim istoric, ajungând sub pragul psihologic de 4.000 de dolari pe uncie. Scăderea bruscă, de aproximativ 29% față de vârful de aproape 5.600 de dolari din ianuarie, este atribuită unui cocktail de factori macroeconomici defavorabili. Printre aceștia se numără creșterea randamentelor reale, aprecierea dolarului american și calmarea tensiunilor geopolitice.
Politica monetară restrictivă domină
nnPrincipalul motor al reculului aurului este politica monetară adoptată de Rezerva Federală a Statelor Unite. În ciuda inflației persistente, care se menține în jur de 4,2%, impulsionată și de scumpirea petrolului, Fed-ul continuă o abordare mai restrictivă, lăsând deschisă posibilitatea unor noi majorări ale ratelor dobânzilor. Această perspectivă a condus la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani, care au atins aproximativ 4,46%. Randamentele în creștere fac aurul, un activ ce nu generează venituri, mai puțin atractiv în comparație cu instrumentele financiare purtătoare de dobândă.
Dolarul american și geopolitica, factori de presiune
nnPe lângă politica monetară, aprecierea dolarului american la cel mai înalt nivel din ultimul an a adăugat presiune asupra prețului aurului. Deoarece metalul prețios este cotat în dolari, o monedă americană mai puternică îl face, implicit, mai scump pentru investitorii internaționali, diminuând cererea globală. La începutul anului, aurul beneficiase și de pe urma tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, fiind considerat un activ de refugiu. Însă, progresele diplomatice recente au atenuat aceste temeri, eliminând un suport important pentru prețurile metalului.
Dinamica pieței amplifică scăderea
nnTendința descendentă a fost accelerată și de dinamica pieței. După o creștere semnificativă în 2025, piața aurului a manifestat o presiune sporită, declanșând o rundă de vânzări motivate de realizarea de profituri. Fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) susținute de depozite fizice de AUR au înregistrat ieșiri masive de capital. Mai mult, unii investitori au fost nevoiți să-și lichideze pozițiile pentru a acoperi cererile de marjă, pe fondul volatilității generale a pieței, determinată de sectorul energetic.
Argintul, legat de economia reală
nnSpre deosebire de AUR, argintul prezintă o corelare mai puternică cu economia reală. Deși reacționează la ratelor dobânzilor și la fluctuațiile valutare, o mare parte din cererea de argint (aproximativ 55-60%) provine din aplicații industriale, inclusiv industria solară, electronică, electrificare și infrastructura legată de inteligența artificială. Acest lucru îl face mai sensibil la ciclul de creștere economică globală. Argintul tinde să evolueze similar cu aurul, dar cu amplitudini mai mari, putând înregistra performanțe superioare în perioade de creștere economică, dar și scăderi mai accentuate în perioade de incertitudine.
Scenarii pentru viitorul metalelor prețioase
nnInvestitorii analizează acum diferite scenarii pentru evoluția viitoare a metalelor prețioase, în funcție de evoluția inflației și a contextului geopolitic. Un scenariu optimist vizează o stabilizare a prețului aurului, dacă tensiunile geopolitice se diminuează, oferta globală de petrol se normalizează și inflația scade, în timp ce băncile centrale continuă achizițiile. Argintul ar putea performa peste AUR, pe fondul cererii industriale în creștere. Un al doilea scenariu ia în calcul menținerea ratelor dobânzilor la niveluri ridicate, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe AUR și ar afecta cererea industrială de argint. Un al treilea scenariu implică o revenire a tensiunilor geopolitice, care ar susține aurul ca activ de refugiu, în timp ce performanța argintului ar depinde de creșterea economică globală.
Interesul investitorilor individuali pentru mărfuri, inclusiv AUR și argint, rămâne palpabil, 9% dintre investitorii români și 11% la nivel global manifestând intenția de a investi în aceste sectoare în următoarele trei luni, conform unui sondaj eToro. Per total, traiectoria ambelor metale prețioase va fi dictată de interacțiunea dintre politica monetară, randamentele reale și dinamica economiei globale. Aurul rămâne un barometru al ratelor dobânzilor, al puterii dolarului și al riscului geopolitic, în timp ce argintul se află la intersecția acestor factori cu ciclurile industriale.
Sursa: Economistul.ro
