În viitorul apropiat, vom putea vorbi cu cei dragi plecați dintre noi, datorită inteligenței artificiale. Companii din Statele Unite ale Americii, precum „You, Only Virtual”, creează „versoane” digitale ale persoanelor decedate, antrenate pe baza datelor lor digitale. Tehnologia promite alinare, dar ridică și semne de întrebare legate de etică și comercializarea durerii.
Harrison, fondatorul „You, Only Virtual”, a creat o versiune digitală a mamei sale, Melodi, diagnosticată cu cancer în fază terminală. Acum o sună ocazional, spunând că l-a ajutat în procesul de doliu. Însă, când o astfel de tehnologie este oferită ca produs, apar probleme. Companiile riscă să transforme legătura cu cei trecuți în neființă într-o relație de abonament, taxând accesul la un „dialog” cu morții.
Controverse pe piața de inteligență artificială
Mai multe platforme exploatează această piață emergentă. HereAfter AI permite înregistrarea de povești, StoryFile generează avatare video, iar Replika are milioane de utilizatori îndoliați. Progresele rapide în clonarea vocii și inteligența artificială au făcut aceste instrumente mai realiste și mai accesibile. Dezbaterea se concentrează pe o întrebare centrală: reconfortant sau dăunător? O punte peste durere sau o modalitate de a o evita?
Psihologii atrag atenția că aceste tehnologii pot interfera cu procesul natural de doliu. Durerea este modul în care creierul se adaptează la pierdere. Profesorul Mary-Frances O’Connor de la Universitatea din Arizona explică faptul că moartea distruge noțiunea de „noi” pe care o aveam cu cei dragi. Creierul știe că persoana a murit, dar sistemul de atașament continuă să aștepte ca aceasta să existe.
Impactul neurologic al tehnologiei
Pentru unii, durerea prelungită devine o tulburare. Nikolaos Statharakos, rezident în psihiatrie, explică faptul că în cazul acesteia, mecanismul de frânare al creierului nu funcționează. Creierul continuă să reacționeze ca și cum pierderea tocmai s-ar fi produs. Interacțiunile cu roboții de durere pot intensifica această recurență emoțională.
Harrison respinge ideea că tehnologia sa ar interfera cu adaptarea. El consideră că „versoana” oferă confort. Argumentul pragmatic este că, într-o lume în care sprijinul pentru cei îndoliați este limitat, a oferi ceva este mai bine decât nimic. El spune: „Nu cred că vreunul dintre utilizatorii noștri are iluzii.”
Criticii spun că dorința de alinare ar putea aplatiza procesul de vindecare. Oamenii procesează pierderea și învață să trăiască cu ea. Tehnologia, concepută pentru a satisface dorința la cerere, ar putea pune în pericol acest proces.
Compania „You, Only Virtual” oferă o versiune gratuită bazată pe text a serviciului său, cu abonamente plătite pentru funcții suplimentare.
