Războiul cipurilor pentru inteligență artificială se manifestează prin restricții de export, investiţii masive în semiconductori și negocieri la nivel de președinţi, iar pe scena globală domină GPU‑urile Nvidia și alternativele chinezești.
Cum a început conflictul pentru cipuri
În 2022 administraţia Biden a lansat Chips Act, alocând zeci de miliarde de dolari pentru producţia de semiconductori în Statele Unite. Scopul a fost să reducă dependenţa de fabricile chineze şi să împiedice utilizarea GPU‑urilor avansate în scopuri militare.
Următoarea etapă a constat în interzicerea exportului de GPU‑uri Nvidia A100 și H100 către China, justificată prin riscuri de securitate naţională. Restricţiile au vizat și echipamentele de fabricație, necesitând licenţe speciale pentru versiuni „castrate” cum ar fi H20.
În timpul mandatului Trump, în decembrie 2025 s‑a semnat un acord cu Xi Jinping care permite exportul limitat al H200 către clienţi validaţi, cu o cotă de 25 % din venituri direcţionată către Trezoreria americană și cu interdicţia de a vinde seriile Blackwell și Rubin.
Cipurile Nvidia, motoarele AI
GPU‑urile Nvidia, cum ar fi A100, H100 și H200, oferă performanţe de ordinul miilor de operaţiuni pe secundă, esenţiale pentru antrenarea modelelor mari de limbaj și pentru aplicaţii militare. Un singur H100 poate costa zeci de mii de euro, iar centrele de date mari necesită zeci de mii de astfel de cipuri.
Beneficiile GPU‑urilor Nvidia în războiul cipurilor includ:
– Viteză de calcul mult peste procesoarele tradiționale.
– Compatibilitate cu majoritatea cadrelor software de inteligență artificială.
– Rol strategic în cercetare, simulări meteo și securitate cibernetică.
China răspunde prin dezvoltarea platformei Ascend de la Huawei și a fabricilor SMIC, încercând să reducă dependenţa de hardware american.
Cursa pentru suveranitate algoritmică
Pe lângă hardware, Beijingul promovează modele AI proprii, cum ar fi DeepSeek, pentru a obţine suveranitate algoritmică și a elimina vulnerabilitățile legate de tehnologia occidentală. Obiectivul este un ecosistem AI complet intern, de la cipuri la software.
Țările din Asia de Sud‑Est devin puncte intermediare în „rutele gri” ale cipurilor, unde reexporturile de GPU‑uri către China sunt detectate prin controale vamale și investigaţii tehnice.
Impact asupra regiunilor terțe
– Statele membre UE se confruntă cu dilema dintre alianţa cu SUA și necesitatea accesului la tehnologie de vârf.
– Naţiunile în curs de dezvoltare riscă să fie excluse de la dezvoltarea AI din cauza restricţiilor de export.
Războiul cipurilor nu este doar o dispută comercială; determină cine va stabili regulile jocului în era inteligenței artificiale. Monitorizarea evoluţiilor în politica de export și în investiţiile în producţia de semiconductori rămâne esențială pentru a înţelege schimbările în balanţa globală de putere.
