Pensii magistraţi – Curtea Constituţională se întruneşte duminică la ora 13:00 pentru a decide asupra constituţionalităţii legii care modifică vârsta de pensionare a magistraţilor şi cuantumul pensiei de serviciu. Decizia va răspunde sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie împotriva proiectului de lege adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament de către guvernul Bolojan.
Decizia Curţii Constituţionale şi contextul politic
În şedinţa de duminică, cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale (CCR) vor analiza proiectul de lege privind pensii magistraţi, după ce pe 10 decembrie au amânat pronunţarea. Amânarea a coincis cu protestele din stradă declanşate de divulgările Recorder legate de justiţie.
Voturile şi poziţiile judecătorilor CCR
În octombrie, CCR a respins prima variantă a legii privind pensii magistraţi cu un vot de 5‑4, pe motiv de formă. Judecătorii care au susţinut admiterea sesizării de neconstituţionalitate au fost Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu şi Marian Busuioc. Cei patru care au votat împotriva au fost Simina Tănăsescu, Laura‑Iulia Scântei, Csaba Asztalos şi Dacian Cosmin Dragoş.
Profilul celor nouă judecători ai Curţii Constituţionale
– **Simina Tănăsescu** – preşedinta CCR, fost profesor de Drept, numită în 2019 de preşedintele Klaus Iohannis.
– **Gheorghe Stan** – fost procuror‑șef al SIIJ, membru CCR din 2019, propus de PSD.
– **Cristian Deliorga** – judecător CCR din 2019, propus de PSD, cunoscut pentru sentinţa de condamnare a lui Mircea Băsescu.
– **Laura‑Iulia Scântei** – fost notar şi parlamentar liberal, numită în 2022 la propunerea PNL.
– **Bogdan Licu** – judecător CCR din 2022, propus de PSD, fost vicepreşedinte al CSM.
– **Mihaela Ciochină** – numită în 2022 de preşedintele Iohannis, fostă consilieră prezidenţială.
– **Marian Busuioc** – judecător CCR din iulie 2025, propus de PSD, cu experienţă în instituţii de control financiar.
– **Csaba Asztalos** – fost preşedinte al CNCD, numit în 2025 cu susţinerea UDMR.
– **Dacian Cosmin Dragoş** – profesor Universitatea Babeș‑Bolyai, numit de preşedintele Nicușor Dan.
Ce prevede noua lege privind pensiile magistraţi
– Pensia egală cu 70 % din ultimul salariu net, ca în variantă anterioară.
– Perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, faţă de 10 ani în prima variantă.
– Vârsta de pensionare va creşte anual cu un an, ajungând la 65 de ani în 2042.
– Pensia de serviciu va reprezenta 55 % din media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, plafonată la 70 % din ultima indemnizație netă.
– Pensionarea anticipată este posibilă cu 35 de ani de vechime, dar se aplică o penalizare de 2 % anual până la atingerea vârstei standard.
Argumentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție
ICCJ susţine că modificările legii pensii magistraţi „discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari”, încalcă standardele internaţionale şi independenţa justiţiei. Instanţa critică termeni neclari, lacune normative şi plafonarea drastică a pensiei de serviciu la 70 % din net, considerându-le incompatibile cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii
În 27 noiembrie, CSM a emis un aviz negativ privind legea pensii magistraţi, considerând că magistraţii au fost supuşi unui „asediu” din partea liderilor politici. Preşedinta CSM, Elena Costache, a subliniat că justiţia devine principală problemă a ţării şi că lipsa unei scuze din partea guvernanţilor agravează situaţia democratică.
Concluzie
Decizia Curţii Constituţionale asupra legii pensii magistraţi va clarifica viitorul sistemului de pensii de serviciu şi gradul de independenţă al justiţiei în România. Evoluţia jurisdicţională merită urmărită îndeaproape pentru a înţelege impactul asupra cadrului legislativ şi asupra echilibrului instituţional.
