Refuzarea vizelor în Statele Unite a atins cinci persoane din sectorul social media, inclusiv doi activiști britanici, după ce Departamentul de Stat a acuzat că aceștia încearcă să „coerceze” platformele tehnologice americane să suprime libertatea de exprimare. Decizia a generat reacții puternice în UE și a ridicat semne de întrebare privind limitele intervenției în politica digitală.
Motivarea refuzului de vize și acuzațiile de cenzură digitală
Autoritățile americane au catalogat activiștii ca fiind „radicali” și i-au interzis intrarea în țară.
Imran Ahmed, fondatorul Centre for Countering Digital Hate (CCDH), și Clare Melford, directorul Global Disinformation Index (GDI), au fost etichetați ca parte a unui „complex industrial de cenzură globală”.
Secretarul de Stat Marco Rubio a justificat interdicția ca reacție la campaniile pentru restricționarea firmelor tech americane, invocând suveranitatea națională.
Lista persoanelor vizate
– Imran Ahmed – CEO CCDH, fost consilier al Partidului Laburist britanic.
– Clare Melford – fondatoare GDI, organizație nonprofit de monitorizare a dezinformării.
– Thierry Breton – fost comisar european pentru tehnologie, considerat „maestrul” DSA.
– Anna‑Lena von Hodenberg și Josephine Ballon – co‑directoare HateAid, grup german anti‑ură online.
– Un fost comisar european, nu precizat numele, implicat în reglementări digitale.
Reacția Uniunii Europene și declarațiile oficiale
Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat măsurile ca „intimidare”.
A afirmat că acestea vizează subminarea suveranității digitale europene și a cerut clarificări din partea Statelor Unite.
Comisia Europeană a precizat că va răspunde rapid pentru a apăra autonomia reglementativă și a respinge „acțiuni nedrepte”.
Declarațiile oficiale ale UE
– „Aceste măsuri reprezintă intimidare și coercție”. – Emmanuel Macron.
– „Regulamentele digitale ale UE au fost adoptate prin proces democratic”. – Comisia Europeană.
– „Vom reacționa prompt pentru a apăra suveranitatea digitală”. – Reprezentant al Comisiei.
Impactul asupra activiștilor și organizațiilor vizate
Activii britanici și cei germani au descris decizia ca „atac autoritar asupra libertății de exprimare”.
GDI a susținut că utilizarea fondurilor publice pentru a „exhorta la cenzură” este nejustificată.
CCDH a fost catalogat de SUA ca „colaborator” al administrației Biden, deși nu a oferit detalii concrete.
Răspunsuri la acuzații
– GDI: „Sanctionarea vizelor este o încercare de a silenția vocile care promovează drepturile omului”.
– CCDH: Nu a emis încă comentarii oficiale, la solicitarea BBC.
– HateAid: „Aceste interdicții reprezintă represiune și ignorare a statului de drept”.
Contextul reglementărilor digitale și dispute cu platformele
Digital Services Act (DSA) al UE impune moderarea conținutului pe rețelele sociale.
Regulamentul a atras critici din partea unora dintre conservatorii americani, care îl percep ca instrument de cenzură a opiniilor de dreapta.
Elon Musk, proprietarul X, a contestat și a blocat reclamele Comisiei pe platformă, în urma amenzii de 120 milioane € pentru sistemul „blue tick”.
Reacția lui Thierry Breton pe X
Breton a scris: „Către prietenii noștri americani: cenzura nu este acolo unde credeți”.
Mesajul subliniază tensiunea dintre reglementările europene și politicile de libertate de exprimare ale SUA.
Concluzia evidențiază faptul că refuzarea vizelor în Statele Unite reflectă o confruntare tot mai acută între reglementările digitale europene și percepțiile de cenzură din partea administrației americane. Dezvoltările viitoare vor necesita o monitorizare atentă pentru a înțelege cum evoluează relațiile transatlantice în era digitală.
