Inteligența artificială în educație a devenit o realitate cotidiană în școlile europene, însă România rămâne fără un cadru oficial ce reglementează utilizarea AI în școli. Raportul European Schoolnet, publicat în decembrie 2025, arată că profesorii români folosesc deja instrumente generative, dar fără orientări instituționale clare.
Inteligența artificială în învățământ este tratată ca prioritate în majoritatea sistemelor analizate. Dintre 23 de țări, 13 consideră AI o prioritate majoră, iar alte 7 o tratează ca prioritate moderată. Douăzeci de sisteme au deja strategii AI în învățământ, spre deosebire de România, care nu a adoptat încă politici AI.
Inteligența artificială – prioritate publică în școlile europene
Mai multe state au emis ghiduri care stipulează modul de utilizare responsabilă a AI. Franța permite instrumente generative în predare, cu reguli stricte privind protecția datelor și transparența. Germania, prin recomandări inspirate din ghidurile UNESCO, solicită declararea explicită a utilizării AI în teme și proiecte.
Formarea profesorilor – element central al politicilor AI
European Schoolnet evidențiază că 22 din 23 de sisteme pun accent pe dezvoltarea competențelor cadrelor didactice. Cursurile acoperă:
– utilizarea tehnică a aplicațiilor AI;
– etica și biasul algoritmic;
– protecția datelor personale;
– impactul AI asupra evaluării elevilor.
Aceste programe includ atât formarea inițială, cât și formarea continuă, pentru a asigura o adoptare coerentă a AI în sălile de clasă.
Situația României – absența unui cadru legal AI
România nu a participat la raportul European Schoolnet și nu dispune de ghiduri oficiale privind AI în educație. Deși ministerul educației a menționat intenția de a elabora un cadru, până la sfârșitul anului 2025 nu a fost publicat niciun document. Astfel, cadrele didactice operează într-un spațiu juridic incert, fără sprijin instituțional.
Lipsa unui cadru oficial creează un contrast puternic: profesorii români utilizează aceleași instrumente digitale ca omologii lor, dar fără protecție juridică și recomandări clare din partea autorităților.
Evoluțiile recente subliniază că inteligența artificială în educație nu mai este un experiment, ci o realitate ce necesită reglementare și monitorizare continuă. Informațiile actuale indică necesitatea unei monitorizări permanente a politicilor AI și a formării profesorilor pentru a asigura un mediu de învățare sigur și eficient.Inteligența artificială în educație a devenit o realitate cotidiană în școlile europene, însă România rămâne fără un cadru oficial care să reglementeze utilizarea AI în școli. Raportul European Schoolnet din decembrie 2025 evidențiază diferența dintre adoptarea tehnologică și absența unor politici AI clare în sistemul românesc.
Prioritatea AI în educația europeană
Majoritatea statelor din Uniunea Europeană consideră inteligența artificială în educație o prioritate majoră sau moderată. Dintre cele 23 de sisteme analizate, 13 le raportează ca pe o prioritate majoră, iar alte 7 ca pe una moderată, iar 20 de țări au deja strategii sau ghiduri oficiale privind AI în școli.
Strategii și ghiduri AI în școli europene
Unele state au implementat cadre de reglementare detaliate pentru AI în educație:
– Franța permite utilizarea inteligenței artificiale în predare, cu reguli stricte de protecție a datelor și transparență.
– Germania adoptă recomandări inspirate din ghidurile UNESCO, cerând declararea explicită a folosirii AI în temele elevilor.
– Finlanda și Olanda promovează formarea continuă a cadrelor didactice în domeniul AI, subliniind responsabilitatea etică.
Formarea profesorilor, miza centrală a politicilor AI
European Schoolnet arată că 22 din cele 23 de sisteme pun accent pe dezvoltarea competențelor profesorilor în AI. Cursurile de formare includ utilizarea tehnică a AI, etica, biasul algoritmic și protecția datelor personale, asigurând un răspuns coerent la provocările inteligenței artificiale în educație.
Pregătirea continuă a cadrelor didactice
În multe state europene, formarea AI se integrează atât în învățământul inițial, cât și în programele de perfecționare. Aceste inițiative vizează nu doar reducerea riscului de trișare, ci și consolidarea unui cadru responsabil pentru evaluarea elevilor și pentru gestionarea datelor.
Situația României în raport cu reglementarea AI
România nu figurează în raportul European Schoolnet ca având un cadru oficial pentru AI în educație, deși cadrele didactice folosesc deja instrumente precum ChatGPT. În lipsa unui ghid instituțional, profesorii se confruntă cu incertitudini juridice și cu lipsa unor recomandări clare privind utilizarea AI în predare.
Impactul absenței unui cadru oficial AI
Fără reglementare, utilizarea inteligenței artificiale în școlile românești rămâne necontrolată. Elevii beneficiază de sprijin AI, dar nu dispun de orientări privind verificarea rezultatelor, iar datele personale pot fi expuse la riscuri de securitate.
Necesitatea monitorizării continue a evoluțiilor AI în educație
Diferența dintre adoptarea tehnologică și existența unor politici AI în școli evidențiază importanța informării permanente. Autoritățile educaționale trebuie să urmărească evoluțiile inteligenței artificiale în educație pentru a asigura un cadru coerent și sigur.
