.Solstiţiul de iarnă 2025 marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică, fiind cea mai scurtă zi a anului și aducând cele 8 ore şi 50 de minute de lumină naturală la Bucureşti.
Detalii astronomice ale solstiţiului de iarnă 2025
Solstiţiul de iarnă din România va avea loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03 CET, conform Observatorului „Amiral Vasile Urseanu”. În acest moment, Soarele se află la 23° 27′ sud de ecuatorul ceresc, pe tropicul Capricornului, iar la amiază atinge doar 21° deasupra orizontului la latitudinea medie a României (≈45° N).
Poziţia solară și înclinarea axială a Pământului
– Axa Pământului rămâne orientată fix, cu înclinarea de 23° 27′ față de planul orbitei.
– În timpul solstiţiului de iarnă, Polul Nord se îndreaptă complet departe de Soare, ceea ce explică scăderea temperaturilor.
– Pentru emisfera sudică, aceeaşi orientare a axei înseamnă începutul verii astronomice.
Semnificaţia sezonieră și calendarul meteorologic
Deși iarna meteorologică începe pe 1 decembrie, iarna astronomică este definită strict de data și ora solstiţiului de iarnă. Astfel, diferenţa dintre cele două criterii rămâne clară pentru cercetători și publicul larg.
Impactul asupra lungimii zilei și nopții
– Durata zilei pentru Bucureşti: 8 ore 50 minute.
– Durata nopţii: 15 ore 10 minute – valoarea maximă din an.
– După 21 decembrie, zilele încep să se prelungesc treptat, iar nopțile să scadă, până la solstiţiul de vară din iunie.
Solstiţiul în tradiţie și cultură
Solstiţiul de iarnă a inspirat numeroase sărbători și obiceiuri de-a lungul istoriei. În România, Saturnalia romană și Yalda iraniană reflectă legătura dintre lumină și speranță în cele mai întunecate zile ale anului.
Obiceiuri româneşti de iarnă
– Saturnalia: festival de şapte zile cu cadouri și lumânări.
– Tradiţii populare moderne: colindele și aprinderea focului în Ajun, simbolizând revenirea luminii.
– Pe de altă parte, în Peru se sărbătoreşte Inti Raymi pe 24 iunie, marcând solstiţiul de iarnă din emisfera sudică.
Perspective ştiinţifice și comparaţii planetare
Pe lângă Pământ, și alte planete cu axă înclinată experimentează solstiţii și echinocţii. Venus, cu înclinarea de doar 3°, are diferenţe sezoniere minime, în timp ce Marte, cu o orbită mai eliptică, suferă variaţii semnificative ale temperaturii între solstiţiul său de vară și cel de iarnă.
În concluzie, solstiţiul de iarnă 2025 reprezintă un moment cheie în ciclul astronomic al Pământului, oferind date precise despre durata zilei și influenţele climatice. Pentru cei interesaţi de evoluţia sezonieră, monitorizarea anuală a solstiţiului şi a echinocţiilor rămâne esenţială în înţelegerea dinamicii planetare și a tradiţiilor culturale care îl înconjoară.
