Legea antisemitismului, inițiată de deputatul Silviu Vexler, a ajuns în prim‑planul dezbaterilor parlamentare după ce Senatul a aprobat modificarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 și a Legii nr. 157/2018. În prima săptămână de vot, „legea antisemitismului” a strâns 173 de voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și șase abțineri, conform datelor Agerpres.
În cadrul ședinței de miercuri, deputatul AUR Bogdan Velcescu a pus pe difuzor o melodie rap cu versuri provocatoare, menționând „generali”, „partizani” și „Republica Moldova”. După oprirea piesei, Velcescu a lansat un atac verbal la adresa inițiatorului legii antisemitismului, Silviu Vexler, și a criticat coaliția PSD‑PNL‑USR‑UDMR pentru susținerea proiectului.
Reacția preşedintelui Nicușor Dan a fost una de dezacord public. În interviuri și pe rețelele de socializare, președintele a cerut reexaminarea legii antisemitismului, invocând lipsa de previzibilitate a noilor incriminări și riscul interpretărilor abuzive.
#### Procesul legislativ și sesizările constituționale
– 21 iunie 2025: legea antisemitismului a fost trimisă la promulgare.
– 18 iunie 2025: grupuri parlamentare (SOS România, Alianța pentru Unirea Românilor, Oameni Tineri) au depus sesizare de neconstituționalitate.
– 10 iulie 2025: președintele Klaus Iohannis a formulat și el o sesizare.
– Decizia nr. 356/2025 a Curții Constituționale a respins obiecțiile, menținând legalitatea legii antisemitismului.
#### Conținutul principal al legii antisemitismului
Legea prevede că „organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob” este orice grup de trei sau mai multe persoane care promovează idei de superioritate rasială, incitare la violență etnică sau xenofobie. Aceasta include:
– partide politice, mișcări sociale, asociații și fundații, cu sau fără personalitate juridică;
– documente de propagandă (manifest, afișe, materiale audio‑video) care transmit conținut extremist;
– persoane condamnate definitiv pentru genocid, crime de război sau crime împotriva umanității, conform hotărârilor naționale sau internaționale.
Distribuirea acestui tip de materiale este sancționată cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și/sau amendă, cu excepția utilizării în scop artistic, științific sau educațional, dacă nu există un scop politic.
#### Măsuri de protecție și interdicții specifice
– Interzicerea ridicării sau menținerii în spații publice a statuilor sau plăcilor comemorative ale persoanelor condamnate pentru genocid.
– Interzicerea denumirii de străzi, instituții sau alte obiective publice cu numele acestor persoane.
– Pedepse pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității, cu sancțiuni identice celor pentru materialele fasciste.
#### Reacțiile partidelor politice
Partidele care au susținut legea antisemitismului au argumentat că legislația este necesară pentru combaterea extremismului și protejarea minorităților. În schimb, AUR și alte formațiuni au susținut că legea restrânge libertatea de exprimare și poate fi folosită pentru cenzură politică.
#### Impactul asupra societății civile
Organizațiile non‑guvernamentale pentru drepturile omului au apreciat că legea antisemitismului aduce un cadru juridic clar pentru sancționarea discursului de ură. Totuși, ele au cerut monitorizare strictă a aplicării pentru a preveni abuzurile și pentru a garanta respectarea libertății de opinie.
Concluzia este clară: legea antisemitismului a trecut prin toate etapele legislative și a fost confirmată de Curtea Constituțională, dar rămâne subiect de monitorizare. Pentru a înțelege evoluțiile viitoare și eventualele ajustări legislative, publicul este îndemnat să urmărească sursele oficiale și să rămână informat asupra discuțiilor parlamentare privind combaterea extremismului.
