Mirajul Americii: Cum au ajuns ciobanii transilvăneni să păzească turme în Montana
La începutul secolului al XX-lea, sute de locuitori din satele județului Sibiu au pornit spre Statele Unite ale Americii, atrași de promisiunea unei vieți mai bune. Ziarele vremii, precum „Foaia Poporului”, au consemnat poveștile de viață ale acestor oameni curajoși, care au lăsat în urmă totul pentru a înfrunta necunoscutul de peste ocean. Documentele vremii reconstruiesc o epopee a suferinței, dar și a adaptării la o lume complet diferită.
O viață de cioban în „Lumea Nouă”
Una dintre cele mai interesante mărturii despre viața românilor în America datează din 1912, din statul Montana. Acolo, o comunitate de ciobani din Mărginimea Sibiului, în special din Poiana, și-a găsit o nouă casă temporară. George Suciu, un poienar aflat în al treilea an de ședere în Statele Unite, scria redacției „Foaia Poporului” despre condițiile de viață. „Chiar numai din Poiana Sibiului suntem aproape trei sute de ciobani păzind turme mari de oi pe aici, prin statul Montana. Și ne plătește simbrie foarte bună, 40 dolari (200 coroane austriece) pe lună”.
Viața de cioban nu era însă lipsită de singurătate. „Noi pe aicea o ducem bine, numai singurătatea aceasta e neplăcută pentru noi aicea, păzind turme mari de oi, două-trei mii de oi într-un ciopor și numai un cioban singur la fiecare ciopor. Dar așa unii dintre noi mai cetim jurnale de ne mai trece de urât prin aceste pustișaguri. E rău că prea puțini dintre românii noștri cetesc jurnale”, relata George Suciu.
Probleme de comunicare și identitate
Adaptarea la noua țară nu a fost lipsită de dificultăți, în special din cauza barierei lingvistice. Numeroase întâmplări amuzante au marcat începuturile comunității românești în America. Un exemplu ilustrativ este povestea lui Ion Zaharia, care a devenit John Landman din cauza unei înțelegeri greșite cu un șerif american. Întrebat cine era, bărbatul a răspuns, neștiind engleză, cu cuvintele pe care le cunoștea: „John”, considerând că acesta era numele său, și „land” și „man” pentru a explica faptul că era proprietarul pământului. Șeriful a consemnat greșit numele, transformându-l pe Ion Zaharia în John Landman.
Aceste întâmplări ilustrează modul în care primii români s-au adaptat la o cultură diferită, confruntându-se cu singurătatea, lipsa comunicării și barierele lingvistice. Comunitățile românești din America și-au păstrat totuși tradițiile, muncind din greu pentru a-și construi un viitor. În prezent, Centrul Cultural „Turnul Sfatului” organizează evenimente dedicate istoriei comunităților românești din America, cu accent pe poveștile de viață ale primilor imigranți.
