Vara atacă calendarul: Sezonul cald vine mai devreme și stă mai mult

Clima se schimbă: Verile se prelungesc dramatic, cu efecte majore asupra planetei

Sezonul estival se instalează mai devreme și durează mai mult, cu schimbări bruște de la primăvară la vară și de la vară la toamnă. Zonele de coastă din emisfera nordică sunt cele mai afectate de această tendință, arată un studiu recent. Fenomenul are implicații serioase pentru agricultură, resursele de apă, sistemele energetice și, nu în ultimul rând, pentru sănătatea umană.

Creșteri semnificative ale duratei verii

Cercetătorii au analizat datele de temperatură din perioada 1961-2023, examinând zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Studiul a inclus și date din zece mari orașe ale lumii. Rezultatele arată o creștere constantă a duratei verii.

Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu. Studiile anterioare înregistrau doar patru zile pe deceniu până la începutul anilor 2010. Această accelerare indică o schimbare climatică rapidă și persistentă.

Orașe cu veri prelungite: exemple concrete

Unele orașe înregistrează creșteri chiar mai alarmante. La Sydney, spre exemplu, temperaturile specifice verii durează acum circa 130 de zile, comparativ cu 80 de zile în 1990, o creștere de 15 zile pe deceniu. Toronto, de asemenea, se confruntă cu veri mai lungi, cu o creștere de opt zile pe deceniu.

Schimbările influențează deja viața de zi cu zi. Florile ar putea înflori înainte ca polenizatorii să fie activi, cu consecințe pentru agricultură. Topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații, iar zonele cu climă blândă devin tot mai toride. Un specialist subliniază: „Momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană”.

O nouă abordare în definirea anotimpurilor

Pentru a reflecta mai bine aceste schimbări, cercetătorii propun o nouă abordare. Vara ar trebui definită prin depășirea temperaturii medii istorice pentru fiecare localitate. Pragul ar fi calculat pe baza datelor climatice din perioada 1961-1990.

O altă propunere include o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate, combinând temperatura cu durata perioadei calde. Din 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede față de perioada 1961–1990, arătând amploarea efectelor încălzirii globale.