România traversează cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii, o situație alarmantă care pune în pericol sănătatea publică și protecția celor mai vulnerabili – copiii. O scădere considerabilă a acoperirii vaccinale pentru rubeolă, oreion și rubeolă (ROR), în special pentru doza a doua administrată la vârsta de 5 ani, indică un regres semnificativ față de anii anteriori. Această tendință îngrijorătoare riscă să lase o parte semnificativă a populației copilăști neprotejată, într-un context în care imunizarea de masă a fost considerată pentru decenii pilonul principal împotriva unor boli grave și evitabile.
Scăderea acoperirii vaccinale – un fenomen îngrijorător cu implicații pe termen lung
Datele recente indică o diminuare consistentă a procentului de copii imunizați împotriva rubeolei, oreionului și rujeolei, cele mai recente cifre confirmând o situație critică. În prezent, rata de acoperire vaccinală pentru doza a doua a ajuns la niveluri sub cele necesare, ceea ce determină experții să avertizeze că riscul de apariție a unor focare extinse de boli infecțioase crește semnificativ. Din cauza unei combinații de factori, precum dezinformarea, reacțiile adverse raportate, dar și o scădere a încrederii în vaccin, imunizarea populației a suferit un regres neașteptat.
Profesorii și specialiștii în sănătate publică atrag atenția că aceste tendințe pot avea consecințe grave în următorii ani, mai ales dacă nu se vor implementa măsuri din ce în ce mai ferme pentru încurajarea imunizării. În contextul unei epidemii globale de COVID-19, această situație devine și mai delicată, întrucât imunizarea colectivă trebuie să fie un pilon solid pentru prevenție, mai ales pentru copiii care nu pot fi încă vaccinați împotriva noilor virusuri.
Factorii care au condus la declinul vaccinării
Una dintre cauzele majore care determină această criză de vaccinare este reticența familiilor față de imunizare, alimentată de un val de dezinformare și teorie conspiraționistă răspândită online. Mulți părinți ezită să-și vaccineze copiii, fie din teama reacțiilor adverse, fie din motive legate de credințe personale sau religioase. La acestea se adaugă și dificultățile logistice, precum programele de imunizare care nu sunt accesibile pentru toți, mai ales în zonele rurale sau defavorizate.
Un alt motiv semnificativ îl reprezintă migrația și fluxurile migratorii, precum și scăderea încrederii în autorități și în sistemul de sănătate, fapt ce a diminuat succesul campaniilor de imunizare. În plus, pandemia COVID-19 a perturbat sistemul de sănătate, reducând numărul vizitelor de rutină și efectuarea vaccinărilor programate, ceea ce a accentuat problema.
Măsuri și perspective pentru redresare
Autoritățile de sănătate sunt conștiente de gravitatea situației și au anunțat măsuri pentru a revitaliza programele de vaccinare. Campanii de informare și educare menite să combată dezinformarea reprezintă o prioritate, precum și facilități pentru vaccinare în zonele defavorizate. În plus, se încearcă crearea unui cadru legislativ mai strict, pentru a reduce refuzul părinților de a imuniza copiii, fără însă a încălca dreptul la libertate individuală.
Pe termen lung, specialiștii speră ca această criză să fie un semnal de alarmă, convingând autoritățile și populația de importanța vaccinării. Impactul pandemiilor și bolilor evitabile ne arată în mod clar că imunizarea nu trebuie tratată cu superficialitate, ci trebuie susținută ca o responsabilitate colectivă.
În timp ce ultimele cifre indică o stagnare și chiar o scădere a acoperirii vaccinale, un lucru este sigur: vaccinarea rămâne cel mai eficient și sigur instrument de prevenție. Guvernele, medicii și părinții trebuie să colaboreze pentru a recâștiga încrederea în vaccinare și pentru a evita ca această criză să se transforme într-o problemă de sănătate publică de amploare. Cu un efort coordonat, România poate reuși să readucă acoperirea vaccinală la nivelurile necesare pentru protejarea întregii populații, mai ales a următoarelor generații.
