Un cutremur major în București, similar celui din 1977, ar putea avea consecințe catastrofale în 2026, avertizează experții. Infrastructura îmbătrânită și lipsa de pregătire a populației ridică semne serioase de întrebare cu privire la capacitatea orașului de a face față unui astfel de dezastru. Problema este descrisă ca fiind „efectiv masivă”, subliniind riscurile.
Clădiri vulnerabile și riscuri crescute
Majoritatea clădirilor din București au fost construite înainte de 1977, iar multe dintre ele nu au fost consolidate corespunzător pentru a rezista la seisme puternice. Potrivit estimărilor, mii de blocuri de locuințe prezintă un risc seismic ridicat. În cazul unui nou cutremur puternic, aceste clădiri ar putea suferi daune majore sau chiar să se prăbușească, cu consecințe tragice pentru locuitori. Riscul este accentuat de densitatea mare a populației și de dificultățile de acces în multe zone aglomerate.
Experții subliniază că infrastructura a fost proiectată și construită în altă paradigmă, fără a anticipa riscurile seismice actuale. Dincolo de locuințe, și alte elemente critice ale infrastructurii, cum ar fi spitalele, școlile, rețelele de alimentare cu apă și electricitate, sunt vulnerabile. Degradarea acestora ar amplifica efectele dezastrului, îngreunând intervenția și recuperarea. O astfel de situație ar putea paraliza orașul, cu impact sever asupra economiei și a vieții sociale.
Pregătirea inadecvată a populației
Un alt aspect critic este lipsa de pregătire a populației. Mulți locuitori nu cunosc măsurile de siguranță elementare în caz de cutremur sau nu au un plan de acțiune. Lipsa de exerciții și de informare adecvată crește riscul de panică și de reacții inadecvate în timpul seismului, ceea ce poate duce la victime suplimentare. Autoritățile sunt responsabile de organizarea unor campanii de informare și de pregătire, dar eficiența acestora rămâne limitată în contextul unei finanțări insuficiente și al unei lipse de atenție constantă la nivelul cetățenilor.
În plus, răspunsul la dezastrele naturale depinde de capacitatea serviciilor de urgență de a interveni rapid și eficient. Din păcate, resursele disponibile, fie ele umane sau materiale, sunt adesea insuficiente. Problemele includ lipsa de echipamente adecvate, personal insuficient și dificultăți de comunicare. Întârzierea în acordarea primului ajutor și în salvarea victimelor poate face diferența între viață și moarte, de aceea pregătirea constantă este crucială.
Măsuri de urgență și planuri de acțiune
Evaluarea riscurilor seismice și consolidarea clădirilor vulnerabile sunt priorități urgente. Guvernul a alocat fonduri pentru consolidarea seismică a clădirilor, dar procesul este lent și birocratic. Programele de consolidare inițiate până acum nu acoperă decât o mică parte din necesar. Demararea și accelerarea lor este crucială pentru reducerea numărului potențial de victime și pentru protejarea patrimoniului.
Municipalitatea a anunțat recent un plan de revizuire a planurilor de intervenție în caz de dezastre, cu accent pe formarea voluntarilor și pe simularea unor scenarii complexe. Planul include și o evaluare amănunțită a clădirilor publice și private, pentru a identifica cele mai mari riscuri.
