Consumul de tutun și produse alternative în rândul adolescenților români rămâne alarmant de ridicat, în ciuda eforturilor de sensibilizare
Tinerii din România continuă să consume tutun și produse conexe în proporții îngrijorătoare, în condițiile în care, în ultimii ani, nu s-au constatat schimbări semnificative în modelele lor de comportament. Potrivit ultimului raport „OCDE Reviews of Health Systems: Romania 2025”, publicat de Ministerul Sănătății, aproape o pătrime din elevii de liceu din țară consumă țigări în mod regulat sau ocazional, iar utilizarea țigărilor electronice și a vaporilor (vape) a devenit o obicei tot mai răspândit în rândul adolescenților.
Apatie în fața campaniilor de conștientizare și modificări în tiparele de consum
Fenomenul este cu atât mai alarmant cu cât, între 2014 și 2022, consumul de tutun tradițional în rândul tinerilor nu a cunoscut o reducere semnificativă. La nivel național, aproape 23% dintre elevii de liceu recunosc că au fumat cel puțin o țigară în ultimele luni, fapt care indică o stagnare vizibilă a inițiativelor de prevenție implementate în ultimii ani. În același timp, utilizarea țigărilor electronice și a vapatului se menține în creștere, devenind percepută de mulți tineri ca o alternativă mai „prietenoasă” sau mai „cool” față de țigara clasică, deși riscurile pentru sănătate sunt la fel de mari.
Este de notat că, în mediul adolescent, aceste tendințe se refractoryază în contextul unei presiuni sociale și a influenței mediului online, unde marketingul subtil al produselor de vaping se răspândește rapid. În plus, unele cercetări arată că adolescenții percep țigările electronice drept o metodă de a scăpa de stres sau de a-și demonstra „adulțenii”, ceea ce complică misiunea autorităților în încercarea de a reduce aceste obiceiuri.
Factori de risc și implicații pentru sănătatea publică
Consumul de tutun și produse alternative la nivelul adolescenților reprezintă o problemă de sănătate publică cu efecte de durată. Organismele tinere, aflate în plină dezvoltare, sunt mai sensibile la substanțele nocive din țigări și vapori, riscând să se confrunte mai târziu cu boli pulmonare, cardiovasculare sau chiar dependință severă de nicotină. Problemele de sănătate cauzate de aceste obiceiuri devin deosebit de dificil de combatut dacă nu sunt adresate din timp.
De asemenea, nevoia de intervenție și de campanii de educație preventive este tot mai evidentă. La nivel european, se urmărește implementarea unor strategii de reducere a accesului tinerilor la aceste produse, dar în România situația rămâne dificil de gestionat, în parte din cauza lipsei de resurse și a unei legislații mai permisive pentru anumite produse.
Noile perspective și necesitatea acțiunii coerente
Specialiștii consideră că pentru a schimba această tendință este nevoie de o abordare multidisciplinară, care să combine educația în școli, restricții mai dure asupra vânzării de produse tutun și alternative, precum și campanii de conștientizare despre riscurile reale ale consumului de nicotină. Este evident că în ciuda eforturilor, cultura tinerei generații în privința tutunului nu s-a schimbat în mod notabil și necesită strategii mai inovatoare și ajustate realității sociale actuale.
Ultimele inițiative ale autorităților vizează intensificarea controalelor și crearea unor programe specifice pentru adolescenți, însă schimbarea mai amplă a mentalității va fi un proces de durată. În contextul în care piața produselor de vapat se extinde rapid și în România, monitorizarea și ajustarea reglementărilor devin esențiale pentru a preveni un vârf în consumul de tutun la tineri.
Așteptările sunt ca, odată cu creșterea conștientizării și aplicarea unor măsuri mai ferme, tinerii să fie mai puțin tentați să înceapă să fumeze sau să vapeze, contribuind astfel la un peisaj de sănătate publică mai sigur și mai sustenabil în perioada următoare.
