Conform Economistul.ro: Orașul își ridică privirile spre Palatul Universității
Bucureștiul a oferit recent locuitorilor săi o priveliște neobișnuită, o invitație la a ridica privirile spre monumentala clădire a Universității din Capitală. Reamplasarea acvilei și a celor doi grifoni pe frontonul Palatului a marcat un moment simbolic în procesul de restaurare a acestui edificiu emblematic, distrus parțial în timpul bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial.
n
Lucrările de reamplasare, vizibile în plină zi pe Bulevardul Lascăr Catargiu, au demonstrat o coordonare excelentă între echipele de construcții și artiști. Ansamblul sculptural, cântărind 1,6 tone și având o valoare de două milioane de lei, este o creație a sculptorului Alexandru Siminic, împreună cu Teodor și Ștefan Siminic. Piesele au fost realizate prin tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, respectând viziunea originală a lui Karl Storck.
n
Zeci de trecători, turiști și chiar lucrători din zonă au privit cu interes montarea pieselor. Acest eveniment reprezintă un prim pas în refacerea integrală a frontonului original al Palatului Universității, un proiect care se va desfășura pe parcursul următorilor doi ani. Obiectivul este reconstituirea completă a ansamblului sculptural conceput de arhitectul Alexandru Orăscu și realizat de sculptorul Karl Storck între 1862 și 1869.
n
Un gest de recuperare istorică
n
Frontonul original al Palatului Universității, realizat în stil neoclasic, purta denumirea „Minerva ocrotind artele și științele”. Compoziția artistică a fost inspirată de Gliptoteca din Munchen și a fost concepută de Theodor Aman. Basorelieful, sculptat în piatră de Karl Storck și colaboratorii săi, o înfățișa pe zeița Minerva, înconjurată de alegorii ale disciplinelor academice. Deasupra frontonului, ansamblul format din vulturul încoronat și cei doi grifoni simboliza protecția statului asupra cunoașterii.
n
Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, a subliniat importanța acestui moment. „Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a declarat rectorul.
n
„De aceea, acest moment este încărcat astăzi și de semnificația reîntregirii memoriei istorice după cel mai distrugător atac asupra Bucureștiului, ca un gest de reconstrucție și de respect pentru trecut”, a mai adăugat Preda.
n
Restaurare amplă a unui monument iconic
n
Refacerea frontonului face parte dintr-un proiect mai amplu de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității din București. Clădirea, cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, este cea mai mare clădire de educație din România și un monument important al patrimoniului arhitectural.
n
Investiția este finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI) sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Proiectul vizează consolidarea structurală, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice, amenajarea unui spațiu muzeal pentru vestigiile arheologice descoperite și integrarea unor soluții moderne de iluminat arhitectural.
n
Rectorul Marian Preda a considerat gestul „un necesar omagiu adus trecutului care a construit prezentul și care trebuie să stea la baza construcției viitorului”. Prezența sa alături de primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, la evenimentul de montare a pieselor sculpturale, a subliniat importanța colaborării interinstituționale.
n
Reamplasarea ansamblului sculptural pe frontonul Palatului Universității reprezintă un pas important în recuperarea patrimoniului istoric și cultural al Capitalei.
Sursa: Economistul.ro
