Ungaria și Slovacia se pregătesc să conteste în instanțele europene decizia Comisiei Europene de a interzice importurile de gaz rusesc, decizie considerată de cele două țări drept o măsură ce le afectează grav interesele naționale și economice. Anunțul vine într-un moment de tensiune tot mai mare între Uniunea Europeană și Rusia, în contextul războiului din Ucraina și eforturilor de a reduce dependența energetică de Kremlin.
Ungaria și Slovacia pun în pericol planurile UE de a reduce dependența de gazul rusesc
Decizia Bruxelles-ului de a elimina importurile de gaz rusesc a fost luată pentru a sancționa Moscova pentru acțiunile sale militare din Ucraina și pentru a face Uniunea Europeană mai rezilientă în fața fluctuațiilor pieței energetice globale. Cu toate acestea, Ungaria și Slovacia argumentează că măsura va avea consecințe severe pentru propriile economii și pentru securitatea energetică a națiunilor lor.
„Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind interzicerea importurilor de gaz va deveni oficială”, a declarat un oficial guvernamental de la Budapesta. El a adăugat că țara sa face eforturi să-și diversifice sursele de energie, dar că, în condițiile actuale, această măsură va avea un impact negativ asupra populației și industriei maghiare.
Slovacia, la rândul său, a precizat că va urma exemplul Ungariei și va introduce un demers similar în contenciosul european, invocând faptul că o astfel de decizie naște probleme majore în ceea ce privește securitatea alimentării cu energie, mai ales în contextul iernilor geroase care urmează. Formulările oficiale indică o tensiune clară între cele două state și Bruxelles, cu risc de blocaj în eforturile Uniunii de a implementa politicile energetice comune.
Context: criza energetică și diversificarea surselor
Pe fondul conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de gazul rus, care până nu demult acoperea o proporție semnificativă din consumul blocului comunitar. În 2022, UE a aprobat planuri de a-și diversifica sursele de aprovizionare, inclusiv prin completarea infrastructurii de gaze naturale lichefiate (GNL) și accelerarea investițiilor în energia regenerabilă.
Dar aceste planuri nu sunt imediatabile, iar unii membri, precum Ungaria, au rămas mai vulnerabili din cauza dependenței lor istorice de gazul rusesc. În ultimii ani, Budapesta a investit considerabil în infrastructură pentru aprovizionarea cu gaz din alte surse, însă măsurile recente ale UE riscă să le blocheze eforturile, adăugând o nouă complexitate procesului de adaptare.
Implicațiile pentru întregul bloc european
Decizia Ungariei și Slovaciei de a contesta interdicția unională reflectă, de fapt, o luptă mai amplă pentru menținerea intereselor naționale în contextul unui mediu geopolitic tot mai fragmentat. Pentru Bruxelles, această situație reprezintă o provicare a unei unificări reale a politicilor energetice, dar pentru aceste state, decizia pare să fie o modalitate de a evita o dependență excesivă de surse necontrolabile.
Discuțiile juridice în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene vor fi, cu siguranță, lungi și complicate. În timp ce Bruxelles-ul susține că măsurile sunt necesare pentru consolidarea securității energetice și pentru sancționarea Rusiei, Budapesta și Bratislava argumentează că acestea subminează interesele economice și sociale ale cetățenilor lor.
Este încă incert dacă aceste contestații vor avea succes sau dacă Bruxelles-ul va revizui decizia în urma presiunilor politice și juridice. În orice caz, tensiunile din interiorul UE vor continua să definească peisajul energiei europene, în condițiile în care fiecare stat își apără în mod vehement propriile interese în fața provocărilor globale.
