Președintele american Donald Trump a lansat oficial la forumul economic de la Davos “Consiliul pentru Pace”, un proiect care a stârnit reticențe serioase în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Doar Ungaria și Bulgaria au semnat “Carta” fondatoare a acestui consiliu, care prevede o cotizație de un miliard de dolari pentru țările care doresc să devină membre permanente.
## Un proiect controversat
Casa Albă a publicat o listă cu 19 state semnatare ale Cartei, printre care se regăsesc Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan. Totuși, Belgia a infirmat orice legătură cu acest consiliu, precizând că prezența sa pe listă este o eroare a Casei Albe, care a confundat țara europeană cu Belarus. Premierul belgian Bart de Wever a transmis indirect lui Trump că “demnitatea noastră nu este de vânzare, nu suntem sclavi”.
## Rolul și obiectivele Consiliului pentru Pace
Rolul inițial al acestui organism este de a superviza reconstrucția Fâșiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian și îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate din întreaga lume. Textul Cartei critică direct “abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, făcând astfel referire la Organizația Națiunilor Unite (ONU), și îndeamnă la “curaj” pentru îndepărtarea unor astfel de abordări. Documentul subliniază de asemenea “necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”.
## Reacții și perspective
Un motiv al reticenței manifestate de majoritatea liderilor față de acest consiliu este că pare să fie gândit de Trump ca un substitut al ONU. Invitațiile de aderare la “Consiliul pentru Pace” au fost adresate de Trump atât aliaților SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukașenko sau premierul chinez Xi Jinping, în total aproximativ 60 de invitații. Trump a afirmat că Putin a acceptat invitația, dar liderul de la Kremlin nu a confirmat. În contextul în care relațiile internaționale sunt deja tensionate, lansarea “Consiliului pentru Pace” adâncește și mai mult diviziunile și pare să creeze noi provocări pentru comunitatea internațională.
