Gigantul auto chinez BYD este acuzat că exploatează muncitori în fabrica sa din Ungaria, conform unui raport al organizației China Labor Watch (CLW). Raportul detaliază condiții de muncă dure și o rețea de subcontractori care ar permite companiei să evite responsabilitatea directă.
Muncă extenuantă și salarii întârziate
Studiul CLW, bazat pe interviuri cu zeci de muncitori, descrie un regim de lucru istovitor. Aceștia ar fi fost obligați să lucreze șapte zile pe săptămână, între 12 și 14 ore pe zi, cu pauze limitate la mese. Orele suplimentare nu erau plătite. Mai mult, muncitorii susțin că li s-a cerut să mintă inspectorii cu privire la programul de lucru.
Problemele financiare ale angajaților sunt, de asemenea, accentuate. Salariile erau plătite cu întârzieri de până la trei luni, iar muncitorii nu puteau renunța la contracte fără a pierde sume importante plătite în avans pentru recrutare. În plus, angajații ar fi fost aduși în Uniunea Europeană cu vize de afaceri, nu de muncă, ceea ce i-a privat de acces la servicii medicale și protecție socială.
Subcontractori și „negarea plauzibilă”
Un aspect central al acuzațiilor este legat de modul în care a fost organizată forța de muncă. Muncitorii nu erau angajați direct de BYD, ci prin intermediul unei rețele complexe de subcontractori. Această structură, conform criticilor, ar permite companiei să invoce lipsa controlului direct asupra condițiilor de muncă – o strategie denumită drept „negare plauzibilă”.
În trecutul recent, BYD a fost implicată într-un caz similar în Brazilia, unde compania a fost acționată în justiție în 2025. Condițiile de muncă din Brazilia au fost descrise ca fiind similare cu „sclavia modernă”. Ulterior, autoritățile au inclus compania pe o listă neagră, responsabilitatea fiind atribuită, de asemenea, subcontractanților.
Impactul asupra standardelor europene
Cazul din Ungaria ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt respectate standardele europene de muncă în proiecte industriale majore. Acuzațiile, dacă se confirmă, ar putea reprezenta un test important pentru autoritățile europene. Este crucial de urmărit eficiența cu care acestea pot controla practicile companiilor globale care operează prin lanțuri complexe de subcontractare.
