În România, distribuția mașinilor electrice reflectă nu doar gradul de adoptare a noilor tehnologii, ci și diferențele economice și infrastructurale între principalele orașe ale țării. În capitală, aproape un sfert din populație are deja la dispoziție un automobil electric, ceea ce plasează Bucureștiul în fruntea clasamentului național în privința adoptării mobilității sustenabile.
București – Orașul cu cel mai mare procent de mașini electrice raportat la populație
Cu o mașină electrică la 75 de locuitori, Bucureștiul devine lider incontestabil în această zonă. Datorită investițiilor în infrastructura de încărcare și a programelor de stimulare a achiziției de vehicule ecologice, Capitala înregistrează o creștere semnificativă a numărului de autovehicule electrice comparativ cu cele tradiționale pe combustie fosilă. Această tendință reflectă și eforturile autorităților locale de a transforma orașul într-un mediu mai prietenos cu mediul.
Experții remarcă faptul că diferențele geografice se corelează direct cu resursele disponibile și cu nivelul de dezvoltare economică. Bucureștiul și zonele din apropiere, precum județul Ilfov, beneficiază de cele mai bune infrastructuri de încărcare și de pachete de stimulare financiară, facilitând astfel această tranziție.
Clasament județean și factorii care influențează adopția
Pe locurile secundare în clasament se află județele Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Sibiu și Iași. Acestea urmează modelul Capitalei, însă diferențele de procentaj sunt evidente și reflectă, mai ales, diferențele în infrastructură și în nivelul de trai. Zona Transilvaniei, reprezentată de Cluj și Sibiu, de exemplu, înregistrează o creștere rapidă în achiziția de autovehicule electrice, alimentată atât de universitățile și cercetarea în tehnologie, cât și de politicile locale active de promovare a mobilității ecologice.
Deși numărul total de mașini electrice rămâne modest comparativ cu parcul auto național, aceste cifre indică un început solid pentru România în direcția unei flote mai prietenoase cu mediul. Însă, ritmul de adoptare este influențat de factorii economici și de infrastructură. În zonele mai slab dezvoltate, lipsa stațiilor de încărcare și costurile ridicate rămân principalele barriere.
Contextul național și provocările viitoare
România se află încă în primele etape ale tranziției către mobilitatea electrică. Măsurile guvernamentale, de la subvenții pentru achiziția de mașini electrice până la proiecte pilot pentru încărcarea rapidă, încearcă să accelereze această transformare. În același timp, utilizatorii și companiile private devin tot mai conștienți de beneficiile pe termen lung, atât din punct de vedere economic, cât și al impactului asupra mediului.
Specialiștii avertizează, însă, că pentru o adopție semnificativă a autovehiculelor electrice la scară națională este nevoie de o infrastructură solidă, de reduceri ale costurilor și de programe coerente de educare a populației. România are încă mult de lucrat pentru a ajunge la nivelul statelor europene în această privință, însă semnele sunt încurajatoare.
În timp ce orașele mari precum Bucureștiul și Clujul devin modele pentru urbanismul verde, autoritățile și sectorul privat își propun să extindă aceste inițiative și în afara centrelor urbane. Cu o infrastructură în continuă dezvoltare și politici sustenabile, țara se îndreaptă spre o viitoare mobilitate mai curată și mai eficientă, dar pașii trebuie făcuți tot mai hotărât.
