În peste o treime dintre localitățile din România, bugetul destinat salariilor angajaților depășește cu mult veniturile proprii, arată datele din exercițiul bugetar pentru anul 2024. Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Dezvoltării, 1.104 localități, dintr-un total de 3.182, se află în această situație problematică. Aceasta înseamnă că 34,69% din toate comunele și orașele țării trebuie să gestioneze cheltuieli salariale mai mari decât veniturile generate, punând astfel o presiune dificilă asupra finanțelor locale.
Această realitate scoate în lumină problemele majore ale administrației locale din România, unde, în ciuda politicilor de austeritate și a eforturilor de optimizare, multe comunități ajung să funcționeze cu un deficit structural aproape cronic. Situația devine mai pregnată în contextul în care veniturile din taxe și impozite, granturi sau alte surse de finanțare nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de funcționare, salariile angajaților fiind cele mai mari și cele mai greu de redus.
### Impactul asupra administrației locale și serviciilor publice
Această situație duce la dificultăți în asigurarea serviciilor publice esențiale, precum cele de salubritate, infrastructură, educație și sănătate. Odată ce o localitate trebuie să jongleze cu un buget insuficient, prioritatea devine acoperirea salariilor angajaților, adesea esențiali, dar în același timp costisitori. În unele cazuri, o astfel de gestionare a resurselor poate duce la întârzieri în plățile către furnizori sau la reducerea altor investiții în dezvoltarea locală.
Pentru primari, această situație devine o adevărată provocare, întrucât trebuie să găsească soluții pentru a echilibra bugetele, uneori chiar recurgând la reduceri de la alte capitole sau la creșterea poverii fiscale asupra localnicilor. În același timp, îngrijorările populației cresc, iar încrederea în administrație scade, deoarece cetățenii se așteaptă ca autoritățile locale să asigure servicii de calitate fără a le cere contribuții suplimentare.
### Cauze și consecințe ale dezechilibrului bugetar
O analiză mai aprofundată arată că una dintre principalele cauze ale acestui fenomen o reprezintă emanciparea deficitului de venituri din cauze diverse – scăderea taxelor locale și a contribuțiilor proprii, reducerea fondurilor de la bugetul central sau probleme legate de întreținerea și administrarea bunurilor publice. În situația în care cheltuielile salariale cresc într-un ritm rapid, iar veniturile rămân constante sau scad, localitățile ajung în această zonă de risc financiar.
Pe termen lung, asemenea dezechilibre pot avea consecințe grave asupra dezvoltării regionale și a echilibrului social. Fără sprijin din partea statului sau reforme ambițioase în gestionarea finanțelor locale, o parte din aceste comunități pot ajunge să se confrunte cu dificultăți majore în furnizarea de servicii, ceea ce poate duce la o degradare a nivelului de trai și la migrări masive spre zone mai dezvoltate.
### Perspective pentru viitor
Situația actuală a evidențiat clar nevoie urgentă de reforme în domeniul finanțelor locale, precum și de o redistribuire mai echitabilă a resurselor de la nivel central. În acest context, multe primării cer o mai mare autonomie și o finanțare adaptată nevoilor reale ale comunităților, dar și măsuri pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor.
Pe termen lung, soluțiile trebuie să vizeze atât creșterea veniturilor, cât și o administrare mai eficientă a bugetelor. Cu toate acestea, până când aceste măsuri vor fi implementate și vor produce rezultate certe, problemele persistente ale bugetelor locale vor continua să pună presiune atât pe primari, cât și pe locuitorii acestor comunități. La nivel național, se vorbește tot mai frecvent despre necesitatea unor reforme structurale, în speranța că, într-un viitor apropiat, cele mai vulnerabile localități vor putea să gestioneze mai bine resursele și să asigure un nivel decent de servicii pentru cetățeni.
