UE sprijină manifestațiile din Iran și condamnă brutalitatea represiunii
Uniunea Europeană și-a exprimat ferm sprijinul pentru miile de iranieni care au ieșit în stradă pentru a cere libertate, drepturi fundamentale și sfârșitul regimului autoritar. Într-o declarație publică, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat dur brutalitatea poliției împotriva protestatarilor și a subliniat că UE susține „deplin” demonstrațiile masive din Iran, indiferent de riscurile asumate.
Solidaritatea europeană cu poporul iranian
De la începutul lunii, străzile din Teheran și alte orașe iraniene au fost scena unor proteste de amploare, declanșate inițial de o criză economică gravă, dar rapid transformate într-un protest împotriva regimului islamic. Melodiile de libertate și sloganurile împotriva sistemului au răsunat în toate colțurile țării, în ciuda violenței cu care autoritățile iau măsuri pentru a-i dispersa.
Ursula von der Leyen a afirmat că aceste demonstrații sunt un semnal clar al dorinței profunde a poporului iranian pentru schimbare, pentru respectarea drepturilor fundamentale și pentru libertatea de exprimare. „Străzile din Teheran și din întreaga lume răsună de pașii femeilor și bărbaților iranieni care cer libertate. Libertatea de a vorbi, de a se reuni”, a declarat ea într-un mesaj emis sâmbătă. Mesajul vizează sprijinul european pentru protestatari și condamnarea brutalității forțelor de ordine.
Reprimarea violentă și răspunsul internațional
Reacția regimului iranian nu s-a lăsat așteptată. Autoritățile au recurs la violență extremă pentru a dispersa demonstrațiile, folosind gaze lacrimogene, tunuri cu apă și chiar arme de foc împotriva civili.
În ciuda acestor măsuri, protestele au continuat, semn că nemulțumirea față de conduita autoritară nu poate fi înăbușită cu ușurință. Comunitatea internațională a reacționat în numeroase rânduri condamnând abuzurile comise de autoritățile iraniene și cerând respectarea drepturilor cetățenilor. De altfel, Organizația Națiunilor Unite a solicitat o anchetă independentă asupra modului în care s-au desfășurat represiunile, iar mai mulți lideri europeni au cerut sancțiuni suplimentare împotriva oficialilor responsabili.
Contextul protestelor și factorii declanșatori
Criza actuală nu se limitează doar la evenimentele recente. Iranul se confruntă de ani de zile cu probleme economice grave cauzate de sancțiuni internaționale și de o management slab al resurselor, ceea ce a dus la creșterea nemulțumirii populației în special în rândul tinerilor și al femeilor.
Însă, detonatorul protestelor recente a fost dezincriminarea și interzicerea mai severă a unei legi care impunea restricții asupra libertății de exprimare și a vestimentației femeilor. În ultimele săptămâni, aceste măsuri au fost percepute ca ultimele picături, iar populația a decis să iasă în stradă, fără teamă, pentru a cere schimbarea sistemului.
Reacțiile regionale și perspectivele pentru viitor
Diverse state și organizații regionale și globale au condamnat violența și au cerut dialog și respectare a drepturilor fundamentale. Însă, regimul iranian pare hotărât să mențină controlul, avertizând că orice protest de amploare va fi respins cu forță.
Pentru poporul iranian, momentul este unul decisiv. Mii de oameni își continuă curajosi drumul spre libertate, în ciuda represaliilor. Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, privindu-le ca pe o probă de forță a democrației și a drepturilor omului în Iran.
Se creionează astfel un tablou de incertitudine, dar și de speranță, într-un context geopolitic în continuă schimbare. Viitorul protestelor depinde acum de reacția regimului și de capacitatea populației de a-și menține curajul și unitatea, în fața opresiunii, pentru a revendica o schimbare reală.
