Conform Techzoom.ro: Uniunea Europeană impune, începând cu 2 august 2026, noi reguli stricte privind transparența utilizării inteligenței artificiale. Conform noilor prevederi, platformele online și organizațiile care folosesc sisteme AI vor fi obligate să marcheze clar tot conținutul generat sau modificat artificial, în special imaginile, videoclipurile, înregistrările audio și textele, inclusiv cele create în scop profesional sau publicitar. Măsurile vizează combaterea dezinformării și a manipulării opiniei publice prin impunerea unei etichetări obligatorii pentru așa-numitele deepfake-uri și alte forme de conținut sintetic.
Transparența obligatorie pentru conținutul generat de AI
De la data de 2 august 2026, articolul 50 din Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act) intră în vigoare, aducând cu sine noi obligații de transparență. Utilizatorii vor trebui să fie informați atunci când interacționează direct cu un sistem de inteligență artificială, iar materialele create sau modificate cu ajutorul AI vor trebui identificate ca atare. Această regulă se aplică conținutului sintetic în format audio, imagine, video și text, incluzând și deepfake-urile, care sunt imagini sau înregistrări extrem de realiste ce pot atribui persoanelor acțiuni sau declarații nereale. Etichetarea acestui tip de conținut devine, așadar, obligatorie.
Responsabilitatea împărțită între dezvoltatori și utilizatori
Noile reglementări nu pun sarcina exclusiv pe umerii companiilor care dezvoltă tehnologiile AI. AI Act împarte responsabilitatea între furnizorii de sisteme AI și implementatori, adică organizațiile care le utilizează în activitățile lor. Companii precum OPENAI, GOOGLE sau ANTHROPIC vor trebui să proiecteze sistemele astfel încât conținutul generat să poată fi identificat prin marcaje digitale, cum ar fi watermark-uri invizibile sau metadate. Pe de altă parte, organizațiile care folosesc aceste sisteme vor trebui să informeze publicul atunci când publică deepfake-uri sau texte generate de AI pe subiecte de interes public, mai ales în situațiile în care conținutul nu este supus unei verificări editoriale umane. Astfel, obligațiile se extind la toți actorii implicați în distribuirea conținutului artificial.
Rețele sociale și publicitate, sub incidența noilor reguli
Platforme populare precum TIKTOK, FACEBOOK și INSTAGRAM, care deja utilizează mecanisme proprii de etichetare a conținutului AI, vor fi supuse unor obligații mai ample. AI Act se aplică tuturor organizațiilor care folosesc inteligența artificială în scop profesional, inclusiv în campanii publicitare și reclame. Scopul principal este de a facilita distincția pentru utilizatori între conținutul autentic și cel creat sau modificat artificial. Comisia Europeană recomandă utilizarea combinată a etichetelor vizibile pentru utilizatori și a marcajelor digitale invizibile, pentru a asigura o detectare eficientă a originii artificiale a conținutului. Aceste măsuri sunt menite să reducă riscul de dezinformare, manipulare și fraudă, în contextul în care instrumentele AI devin tot mai sofisticate.
Excepții și provocări în aplicare
Regulamentul prevede excepții pentru materialele realizate în scop artistic, creativ, satiric sau ficțional, dacă este evident că acestea nu reprezintă realitatea. De asemenea, sistemele AI lansate pe piață înainte de 2 august 2026 beneficiază de o perioadă de tranziție, obligația de marcare a conținutului generat de furnizori aplicându-se de la 2 decembrie 2026. Totuși, implementarea acestor prevederi ridică provocări. În prezent, nu există un standard unic pentru identificarea conținutului generat de AI, iar metodele folosite de companii sunt adesea incompatibile. De asemenea, watermark-urile și metadatele pot fi ușor eliminate sau deteriorate în urma editării, comprimării sau redistribuirii online a fișierelor. În România, AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII (ANCOM) a publicat un ghid dedicat aplicării acestor obligații.
Sursa: Techzoom.ro
