Serbia este din nou în centrul unei tensiuni între Bruxelles și autoritățile de la Belgrad, după ce Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a venit cu un avertisment clar privind legislația recent adoptată de Parlamentul sârb. Într-o declarație făcută joi, oficialul european a cerut autorităților de la Belgrad să renunțe la amendamentele legislative care pot submina independența sistemului judiciar, amenințând cu posibilitatea reconsiderării sprijinului financiar al Uniunii Europene.
Această declarație a fost un răspuns direct la decizia Parlamentului sârb, din luna ianuarie, de a adopta o serie de amendamente controversate privind funcționarea judecătorilor și procurorilor. Schimbările respective au fost sprijinite în mod explicit de partidul de guvernământ, Partidul Sirb pentru Progres (SNS), o formațiune de dreapta cu orientare naționalistă, care a justificat măsura prin nevoia de reformă și întărire a statului de drept.
„Am cerut Serbiei să abandoneze amendamentele legislative care pot submina independența sistemului judiciar, altfel sprijinul nostru financiar riscă să fie reconsiderat”, a declarat Marta Kos. Avertismentul nu a fost unul întâmplător, fiind parte dintr-o strategie mai largă a UE de a monitoriza îndeaproape evoluțiile din Balcanii de Vest și de a asigura respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, inclusiv separarea puterilor în stat și independența justiției.
Contextul acestei alertări se înscrie într-un peisaj tensionat, în care reformele din Serbia sunt percepute atât ca pași necesari pentru aderarea la UE, cât și ca posibile capcane pentru consolidarea controlului politic asupra justiției. Guvernul de la Belgrad susține că amendamentele sunt menite să optimizeze sistemul judiciar și să combată corupția, dar opoziția și organizațiile internaționale le critică vehement, avertizând că astfel de măsuri pot declara sistemul de justiție ca fiind controlabil politic.
De altfel, această dispută se înscrie într-un tipar mai larg de tensiuni între oficialii europeni și autoritățile sârbe, care, de-a lungul anilor, au fost acuzate de încercări de consolidare a controlului asupra multiplelor instituții democratice. În ultimul deceniu, Serbia a făcut eforturi pentru apropierea de UE, însă procesul a fost frecvent îngreunat de evoluțiile politice interne și de decizii ce riscă să submineze statul de drept.
Reacția din partea oficialilor sârbi nu a întârziat să apară. Ministerul Justiției de la Belgrad a transmis că amendamentele legislative vor fi revizuite pentru a asigura “conformitatea cu standardele europene,” însă acțiunile concrete de modificare încă lipsesc. În același timp, liderii politici sârbi insistă pe faptul că acțiunile lor sunt interne și suverane, respingând criticile Bruxelles-ului ca pe o ingerință în treburile interne ale Serbiei.
Pe fondul acestor tensiuni, este de așteptat ca oficialii europeni să continue să exercite presiuni, însă decizia finală privind acordarea sau blocarea fondurilor UE va depinde de modul în care autoritățile de la Belgrad vor răspunde solicitărilor Bruxelles-ului. Tensiunea naște întrebări despre viitorul relației dintre Serbia și Uniunea Europeană, mai ales în contextul negocierilor din ce în ce mai complicate pentru aderare, unde respectarea valorilor democratice joacă un rol crucial.
Deși Bruxelles-ul și-a exprimat clar poziția, evoluțiile din Serbia vor fi urmărite cu atenție, întrucât orice pas greșit în direcția consolidării autoritarismului poate duce nu doar la întârzierea procesului de integrare europeană, ci și la riscuri mai largi pentru stabilitatea democratică în Balcanii de Vest. În timp ce negocierile continuă, ambasadorii europeni și oficialii sârbi vor fi nevoiți să găsească în următoarele luni un echilibru delicat, pentru a păstra linia dialogului deschis și a evita escaladări ce pot pune în pericol și mai mult perspectivele de aderare ale Serbiei la UE.
