Administrația republicană din Statele Unite se pregătește să revină asupra “Declarației privind pericolele pentru mediu” din 2009, un document de referință care, în timpul administrației precedente, recunoștea formal riscurile generate de gazele cu efect de seră și permitea monitorizarea și controlul emisiilor. Această decizie marchează o potențială schimbare majoră în politica climatică americană, un pas care ar putea avea consecințe semnificative atât pentru mediul global, cât și pentru economiile impactate de politica de mediu a Statelor Unite.
### Întoarcerea în trecutul politic al mediului
Decizia anunțată de administrația republicană survine într-un context tensionat legat de abordarea față de schimbările climatice. În 2009, sub administrația Obama, “Declarația privind pericolele pentru mediu” a fost emisă pentru a oficializa conștientizarea științifică asupra efectelor nocive ale gazelor cu efect de seră și pentru a introduce măsuri de gestionare a emisiilor. Aceasta a fost considerată un pas important în angajamentul Statelor Unite față de lupta împotriva încălzirii globale.
Însă, în ultimii ani, politicile de mediu au fost din ce în ce mai mult sub presiune din partea forțelor conservative, care contestă nu doar rolul statului în reglementarea industriei, ci și existența problemelor climatice globale. Administratia Trump, de exemplu, a recomandat eliminarea sau reducerea semnificativă a acestor directive, iar revenirea asupra declarației din 2009 semnalează o potențială reevaluare a poziției oficiale privind amenințările climatice.
### Impactul asupra politicii climatice globale
Reînnoirea intenției de a revizui această declarație vine într-un moment critic, pe măsură ce comunitatea internațională se pregătește pentru noi angajamente în cadrul Convenției Cadru ONU privind Schimbările Climatice (COP). Statele Unite, cea mai mare economie din lume și unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră, sunt tot mai presate să își îndeplinească angajamentele asumate în trecut, inclusiv cele care implică limitarea emisiilor.
Deocamdată, nu este clar dacă această inițiativă va duce la eliminarea completă a politicilor de susținere pentru combaterea schimbărilor climatice, dar semnele concrete indică o intensificare a discuțiilor interne. Experți în domeniu avertizează că această mutare ar putea avea efecte negative pe termen lung, nu doar asupra sănătății planetei, ci și asupra reputației globale a Statelor Unite ca lider în eforturile împotriva încălzirii globale.
### Reacții și perspective
Reacțiile din diverse cercuri politice și mediul academic sunt variate. Protestatarii pentru climă și organizațiile ecologice consideră această inițiativă o revenire în epoca denialismului climatic, acuzând administrația de lipsă de responsabilitate și de ignorare a științei. “Această decizie e o lovitură pentru viitorul planetei noastre, o încercare de a scoate din circuit preocupările pentru mediu în favoarea intereselor economice ale unor grupuri de lobbying,” afirmă un purtător de cuvânt al unui ONG de mediu.
Pe de altă parte, susținătorii administrației susțin că reluarea acestei declarații are drept scop “clarificarea și ajustarea” politicilor pentru a sprijini economia și a proteja interesele naționale. Cu toate acestea, presa americană anticipează o perioadă de intense dezbateri și presiuni politice, în condițiile în care realegerea unui președinte cu politici conservatoare va influența, cel mai probabil, direcția pe termen lung a abordării climatică a Statelor Unite.
Pe măsură ce administrația se apropie de această decizie, comunitatea internațională urmărește cu atenție pașii americani. În vreme ce unele voci spun că această mutare poate semnala o întoarcere la o poziție mai sceptică față de schimbările climatice, altele speră la o eventuală reorientare, în contextul eforturilor globale de a limita încălzirea globală la sub 1,5 grade Celsius. Criza climatică nu așteaptă, iar deciziile din următoarele zile vor fi decisive în acest proces complex de salvare a planetei.
