Un nou război în Orientul Mijlociu: O greșeală strategică mai mare decât Irakul, cu Rusia și China în prim-plan
Decizia fostului președinte american Donald Trump de a lansa o campanie militară împotriva Iranului, alături de Israel, este considerată de mulți experți drept o eroare strategică mai gravă decât invazia din Irak din 2003. Ivo Daalder, fost reprezentant permanent al Statelor Unite la NATO, argumentează în publicația Politico că impactul imediat asupra regiunii și economiei globale, avantajele pentru Rusia și China, și repercusiunile asupra alianțelor americane demonstrează amploarea acestei greșeli. Războiul, declanșat acum câteva săptămâni, pare deja să aibă consecințe profunde.
Un conflict cu efecte multiple, comparabil cu războiul din Irak
La fel ca în Irak, atacul contra Iranului a pornit de la premisa că regimul de la putere se va prăbuși rapid. Se aștepta apariția unui guvern mai moderat și mai puțin belicos. Însă, contrar așteptărilor, guvernul iranian pare să reziste, în ciuda asasinării unor lideri importanți. Eroarea lui Trump a lăsat în urmă un regim care, pe lângă eforturile de supraviețuire, își concentrează eforturile pe a afecta Statele Unite și aliații săi.
La mai puțin de o lună de la începerea conflictului, lumea se confruntă cu o criză majoră a petrolului și gazelor naturale. Impactul economic global riscă să fie mai mare decât cel al războiului din Irak. Diferența principală constă în abordarea aliaților. În timp ce Bush a încercat să obțină sprijin internațional pentru intervenția din Irak, Trump nu a făcut niciun efort similar. Aliații americani încep să pună la îndoială angajamentul Washingtonului, văzând în Statele Unite o amenințare la adresa securității lor economice.
Rusia și China, principalele beneficiare ale instabilității
Rusia și China, odinioară puteri globale minore, se află acum într-o poziție de a profita de pe urma acestei greșeli strategice. Rusia, în special, beneficiază pe termen scurt. Prețul petrolului în creștere generează venituri suplimentare considerabile, pe care Moscova le poate folosi în efortul său de război. În același timp, Statele Unite au ridicat parțial sancțiunile împotriva Rusiei, fără a atenua major criza energetică. Ucraina, pe de altă parte, se confruntă cu atacuri rusești fără a beneficia de sistemele de apărare performante care protejează Israelul și țările din Golf.
China, deși va fi afectată pe termen scurt de problemele de aprovizionare cu petrol și gaze, este într-o poziție relativ favorabilă. Tranziția accelerată către energia regenerabilă și apropierile de Rusia o vor ajuta să facă față provocărilor viitoare. China privește acum cu atenție cum Statele Unite își retrag forțele militare din Indo-Pacific, îndreptându-și atenția spre Orientul Mijlociu.
Atât Bush, cât și Trump, au încercat să evite greșelile predecesorilor lor. Ambii au declanșat războaie bazându-se pe puterea militară a Americii.
În timp ce SUA își mută forțele militare în Orientul Mijlociu, China își consolidează poziția în Indo-Pacific și în relațiile bilaterale.
