Administrația Biden a anunțat marți intenția de a reimplementa reglementările privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, însă actuala administrație de la Washington a făcut un pas semnificativ înapoi pentru titlul de lider global în combaterea schimbărilor climatice. Într-un anunț surprinzător, oficialii din cadrul Administrației pentru Protecția Mediului (EPA) au declarat că vor abroga „endangerment finding”, decizia din 2009 care a stat la baza legislației federale de reducere a poluării, decizie adoptată inițial în timpul președinției lui Barack Obama.
Această mutare deschide astfel calea spre o relaxare a reglementărilor destinate combaterii încălzirii globale, în timp ce administrația Biden urmărește să înlocuiască și să modifice cadrul reglementar pentru emisiile de carbon. Însă, pentru mediul de afaceri și pentru activiști, această mutare poate avea consecințe grave, în condițiile în care Statele Unite sunt al doilea cel mai mare emițator de gaze cu efect de seră din lume, după China.
### Decizia din 2009: fundamentul legislativ pentru combaterea schimbărilor climatice
Decizia „endangerment finding” emisă în 2009 a fost un moment catalizator pentru acțiunile legale și proiectele de reglementare din SUA în privința emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul acestei desprinderi, Administrația Obama a stabilit oficial că poluarea provenită din combustibili fosili reprezintă un pericol pentru sănătatea publică și bunăstarea populației. Prin urmare, această constatare a permis Agenției pentru Protecția Mediului să stabilească limite pentru emisiile de carbon ale instalațiilor industriale, vehiculelor și sectorului energetic.
„Endangerment finding” servea drept fundament pentru promovarea unor reguli stricte de reducere a emisiilor, inclusiv implementarea de standarde mai dure pentru industria auto și pentru centralele electrice. Aceste măsuri au fost esențiale în eforturile globale de reducere a impactului climatic, stabilind un precedent pentru alte state și devenind un punct de referință în politicile ecologice ale SUA.
### Reversul deciziei și consecințele asupra politicii climatice americane
Decizia de a abroga această constatare nu vine ca o surpriză pentru cei care urmăresc îndeaproape evoluția politicii climatice din ultimele luni. La preluarea mandatului, administrația Biden a promis relansarea eforturilor pentru reducerea emisiilor și angajamentul față de Acordul de la Paris. Însă, mutările legislative și administrative recente indică o abordare diferită, mai flexibilă și mai orientată spre lobby-ul industriei fosile.
Pentru partizanii ecologismului, această mutare reprezintă un pas înapoi, în contextul în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai vizibile și mai devastatoare. La nivel internațional, această decizie poate diminua percepția mondială asupra potențialului SUA de a fi un lider în lupta împotriva încălzirii globale.
### Perspective și reacții
Criticii acuză administrația că urmărește, în mod deliberat, să reducă presiunea asupra industriei fosile, în timp ce susținătorii acestei decizii argumentează că sectoarele economice vor beneficia de un mediu mai flexibil pentru adaptare și inovație tehnologică. În timp ce unii experți avertizează asupra riscurilor de a slăbi măsurile împotriva schimbărilor climatice, oficialii din cadrul EPA susțin că această mutare nu înseamnă renunțarea definitivă la combaterea poluării, ci doar o schimbare a fundamentelor legale.
În prezent, planurile administratei Biden de reluare a politicilor de mediu sunt în așteptarea aprobării legislative definitive, însă decizia de a anula „endangerment finding” ar putea avea un efect de durată asupra obiectivelor de reducere a emisiilor. În timp ce lumea se uită cu atenție către liderii americani, evoluțiile din Washington vor influența, fără îndoială, direcția globală a măsurilor anti-climatice pentru următorii ani.
