Președintele american Donald Trump și-a exprimat, într-un mod surprinzător, interesul de a cumpăra Groenlanda, teritoriul danez situat în partea de nord a Cubei. Declarațiile sale, făcute luni în Florida, au stârnit rapid reacții din partea guvernului danez precum și din mediul internațional, atât din cauza ambiției manifeste, cât și din cauza contextului geopolitic tensionat în care a fost lansată această propunere.
O propunere neobișnuită într-un moment de tensiune geopoliticală
Donald Trump a afirmat, pe un ton relaxat dar hotărât, că “Nu cred că europenii vor opune prea multă rezistență. Trebuie să o avem”. El a explicat ulterior că discuția privind achiziția Groenlandevei a fost discutată intern ca posibilă mutare strategică, dar deocamdată nu a fost făcută oficial vreo ofertă sau proces formal. În ciuda acestor declarații, oficialii danezi, care dețin suveranitatea asupra insulei, au respins categoric orice idee de vânzare, caracterizând-o drept “imposibilă și lipsită de realitate”.
În context, celor mai mulți experți în politică internațională le pare clar că declarațiile președintelui american sunt mai mult o manevră de presă sau o diversie diplomatică, decât începutul unui plan concret de achiziție. Groenlanda, cu o suprafață de peste 2,2 milioane de kilometri pătrați, are o poziție strategică excepțională în Atlanticul de Nord, și are resurse naturale vaste, inclusiv minereuri rare, ceea ce face ca oricând să fie o țintă pentru interesele geopolitice ale marilor puteri.
Istoria unei propuneri suprinzătoare și reacțiile internaționale
Ideea de a cumpăra Groenlanda nu a fost nouă, fiind discutată și în trecut, dar întotdeauna a fost respinsă atât de oficialitățile daneze, cât și de cele din alte state. Această propunere a fost, însă, resuscitată de Donald Trump în contextul în care SUA caută modalități de a-și extinde influența asupra regiunilor nordice, mai ales în contextul tensiunilor cu China și Rusia, dar și pentru a-și asigura anumite avantaje legate de resursele naturale din zonă.
Guvernul danez, într-un comunicat oficial, a declarat că Groenlanda nu este de vânzare și a reiterat legătura sa strânsă cu insula, inclusiv angajamentul de a o susține economic și militar. “Noi susținem autonomia Groenlandeii și considerăm această insulă parte integrantă a Danemarcii și a Regatului Danemarcei”, se arată în comunicat.
Reacțiile internaționale au fost variate. Uniunea Europeană, care are un interes în stabilitatea și influența în regiune, a îndemnat la calm și a subliniat importanța dialogului diplomatic. Arabescalarea discursurilor cu privire la eventuale “achiziții teritoriale” în secolul XXI a fost considerată de unii analisti drept o manevră de politică internă, menită să atragă atenția asupra unora dintre provocările cu care se confruntă administrația Trump, precum și o încercare de a valida propria viziune asupra poziției globale a SUA.
Trecerea de la declarații la realitate
Pe măsură ce zilele trec, așteptările privind o posibilă cumpărare a Groenlandeii se estompează, dar dezbaterile privind viitorul teritoriului și influența asupra geopoliticii regionale continuă. Până în prezent, oficialii danezi și cei ai Groenlandei au răspuns ferm, subliniind că insula are propria sa autonomia și că nu este de vânzare, indiferent de intențiile diplomatice ale unor lideri mondiali.
Întrebarea rămâne dacă aceste declarații ale lui Trump au fost doar un exercițiu de artă diplomatică, sau dacă vor marca începutul unor negocieri reale în viitorul apropiat. În oricare caz, Groenlanda a rămas în centrul unei dezbateri globale despre resurse, control strategic și influență în vremuri de incertitudine geopolitică.
