Corupția devine tot mai răspândită și mai profund în societățile din întreaga lume, inclusiv în cele considerate democrații consolidate, conform indicelui de percepție a corupției (IPC) 2025, lansat recent de Transparency International. Rezultatele acestui studiu pun în lumină o tendință îngrijorătoare: criza leadershipului și slăbiciunea instituțiilor sunt factori care amplifică fenomenul corupției, chiar și în contextul în care mecanismele democratice ar trebui să fie mai robuste și mai transparente.
Corupția în creștere, chiar și în statele avansate
Potrivit datelor prezentate de indice, România obține un scor de 45 de puncte, situându-se sub media democrațiilor fragile, aceste state înregistrând în medie 47 de puncte. În ceea ce privește scorul general, peste 70 de țări din întreaga lume înregistrează o situație alarmantă, în unele cazuri chiar mai gravă decât în perioadele anterioare. Acest fapt indică faptul că, indiferent de nivelul de dezvoltare economică sau de stabilitatea politică, fenomenul corupției a devenit un flagel care afectează funcționarea sănătoasă a instituțiilor și întregii societăți.
Unul dintre principalele motive pentru această agravare este considerată a fi „declinul leadershipului”, adică pierderea încrederii în persoanele și structurile care ar trebui să conducă și să mențină ordinea și moralitatea publică. În multe țări, inclusiv în România, se observă o precarizare a valorilor și o creștere a ancorelor de putere locale și naționale, uneori chiar în detrimentul transparenței și responsabilității. Este un semnal clar al faptului că sistemele democratice, chiar și cele consolidate, pot își pot pierdre din eficiență și integritate dacă liderii se află în criză sau nu reușesc să garanteze echitatea și justiția pentru întregul popor.
România, în corzi: scorul de 45 de puncte în context european și global
România se află în grupa țărilor cu probleme de corupție, având un scor de 45 de puncte, ceea ce o plasează ușor sub media europene și globale. În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, rezultatele sunt în continuare sub nivelul mediu, dar nu lipsesc provocările majore. În ultimii ani, numeroase scandaluri de corupție au scos la iveală deficiențe grave în sistemul judiciar, în gestionarea fondurilor europene și în transparența administrativă.
Experții consideră că, pentru a combate eficient fenomenul, este nevoie de un efort comun și de reforme profunde, precum întărirea mecanismelor de control și finanțare a instituțiilor anticorupție. În ciuda declarațiilor din ultimii ani, rezultatele indicelui încep să arate că multe dintre aceste măsuri încă nu au avut efectul scontat. În plus, consecințele sunt resimțite atât la nivel economic, cât și social, afectând încrederea cetățenilor în instituții, dar și competitivitatea țării pe plan internațional.
Perspective și provocări pentru următorii ani
Transparency International subliniază că, în timp ce nivelul de percepție a corupției a crescut la nivel global, situația în România nu diferă fundamental de trendurile înregistrate în alte state. Pentru a inversa aceste tendințe, este nevoie de o schimbare profundă în mentalitatea politicienilor și funcționarilor publici, precum și de o implicare mai activă a societății civile.
Perspectiva pentru următorii ani este una incertă, însă evoluțiile depind în mare măsură de voința politică și de capacitatea instituțiilor de a-și asuma și de a implementa reforme reale. În timp ce criza leadershipului se adâncește, există și semnale că societatea civilă, mediul academic și mass-media devin mai active în monitorizarea și expunerea cazurilor de corupție. În acest context, combaterea fenomenului necesită o abordare integrată, aliniată cu rigorile statului de drept și cu standardele internaționale.
În condițiile actuale, globalizarea și evoluțiile tehnologice pot juca atât un rol de sprijin, cât și de complicator, în lupta împotriva corupției. Oamenii așteaptă, mai mult ca niciodată, transparență și responsabilitate, iar rezultatele acțiunilor civice sau reformelor legislative vor fi cruciale pentru a găsi echilibrul între o societate deschisă și o guvernare eficientă. Rămâne de văzut dacă această criză de încredere va deveni un catalizator pentru schimbare, sau dacă va duce, în cele din urmă, la consolidarea unor modele de corupție din ce în ce mai greu de combătut.
