Examenul de titularizare, considerat mult timp piatra de temelie a carierei didactice în România, ar putea fi în curând o relicvă a trecutului. Sistemul actual, care oferă stabilitate pe post după promovarea unui examen, este pus sub semnul întrebării de experți și chiar de unii profesori. Aceștia susțin că nu mai corespunde cerințelor actuale ale educației și nici nu contribuie la pregătirea eficientă a tinerilor pentru viața de adult.
Ce presupune titularizarea și de ce este controversată
Titularizarea, în esență, este un concurs național prin care un profesor obține un post permanent într-o școală de stat. Succesul la acest examen echivalează cu o angajare pe termen nedeterminat, oferind cadrelor didactice o stabilitate profesională importantă. În prezent, examenul constă într-o inspecție la clasă și o probă scrisă cu durata de patru ore, ambele fiind esențiale pentru obținerea postului. Nota minimă pentru titularizare este 7 la ambele probe.
Doru Căstăian, profesor de Științe Sociale, atrage atenția asupra faptului că stabilitatea oferită de titularizare poate duce la plafonare. „În momentul în care nu mai există niciun fel de presiune, e destul de ușor să te plafonezi, să te complaci. Din moment ce nu riști mare lucru făcând lucrul ăsta”, explică acesta. Un alt aspect criticat este rigiditatea sistemului. Profesorii cu vocație se pot confrunta cu dificultăți majore în a intra în sistem, chiar dacă au rezultate foarte bune.
Competențe vs. cunoștințe: o problemă majoră
Unul dintre principalele puncte slabe ale sistemului actual este, în opinia profesorului Căstăian, faptul că examenul de titularizare evaluează, în principal, cunoștințele, nu competențele. „Examenul nu reflectă competențe, reflectă cel mai mult niște cunoștințe. Dar cum sunt aplicate efectiv cunoștințele acestea în școală – pentru că asta înseamnă de fapt competențele – e un lucru pe care examenul de titularizare nu îl verifică”, precizează acesta. Inspecțiile la clasă, deși incluse în proces, nu sunt considerate un indicator fidel al competenței reale a profesorului.
Vali Neagu, profesoară de Limba și Literatura Română, subliniază și ea limitele sistemului actual, menționând că acesta nu evaluează suficient abilitățile de comunicare, de management al clasei, capacitatea de adaptare sau relația cu elevii și părinții. „Un profesor bun nu este neapărat cel care scrie cel mai bine la un examen, ci cel care reușește să producă învățare reală”, adaugă aceasta.
Recomandări și alternative pentru viitor
OCDE, în urma analizelor efectuate asupra sistemului românesc de titularizare, a recomandat înlocuirea examenului cu un sistem de evaluări periodice pentru recertificare. Acesta ar trebui să vizeze standardele minime de competență ale tuturor cadrelor didactice active. Daniel David, fost ministru al Educației, a propus o variantă alternativă, care presupune un „examen național de licențiere în învățământ”, urmat de concursuri organizate de școli și evaluări periodice.
Vali Neagu consideră că examenul de titularizare, în forma actuală, este insuficient și rigid și ar trebui reformat. Printre schimbările propuse se numără reducerea ponderii probei scrise, introducerea unui stagiu practic evaluat serios și corelarea examenului cu posturi reale.
