Peter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, înregistrează un avans semnificativ în fața formațiunii Fidesz a premierului ungar Viktor Orban, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Cercetare 21 la sfârșitul lunii martie. Diferența dintre cele două partide a atins cel mai ridicat nivel, de 16 puncte procentuale, în cadrul eșantionului total. Sondajul a fost realizat înaintea alegerilor din 12 aprilie.
Avansul partidului Tisza, explicat pe larg
Studiul relevă că diferența de scor dintre cele două partide a crescut constant în ultimele luni. Anterior, cea mai mare diferență în favoarea Tisza era de 11 puncte procentuale în rândul celor care se puteau decide asupra partidului și de 18 procente în rândul alegătorilor hotărâți. Noua cifră de 16 puncte procentuale este, de asemenea, mai mare decât cea înregistrată în sondajele anterioare, ilustrând o creștere a sprijinului pentru formațiunea condusă de Peter Magyar. Un alt aspect important este că, în rândul alegătorilor care și-au exprimat intenția de a vota, avansul partidului Tisza este și mai mare, de 19 puncte procentuale.
Analizând evoluția în timp, se observă o tendință clară de creștere a popularității partidului Tisza. Formațiunea a reușit să atragă numeroși votanți noi începând din ianuarie, crescându-și baza electorală de la 48% la 54% în rândul alegătorilor. Studiul sugerează că această creștere nu s-a datorat unei scăderi semnificative a sprijinului pentru Fidesz (care fluctuează în limitele marjei de eroare), ci mai degrabă a unei creșteri a sprijinului pentru Tisza, parțial în detrimentul partidelor mici și al celor care nu susțineau anterior niciun partid.
Conturarea unui nou peisaj politic
Potrivit rezultatelor cercetării, Partidul Tisza are cu aproximativ 900.000 de votanți interni mai mult decât Fidesz. Partidul Mi Hazánk se menține la un nivel minim peste pragul electoral, în timp ce Coaliția Democratică și Partidul Câinelui cu Două Cozi se situează, la fel ca în luna precedentă, la 1-1%. Cu toate acestea, institutul de cercetare subliniază că intenția de participare la vot nu corespunde întotdeauna cu participarea efectivă la alegeri.
