Aproximativ două treimi dintre părinții români cu copii din generația Z – tineri cu vârste între 18 și 28 de ani – încă le oferă sprijin financiar, recunoscând în același timp că acest ajutor le afectează bugetul personal. Această tendință ridică semne de întrebare cu privire la independența financiară a tinerilor și la impactul asupra părinților, într-o perioadă în care crizele economice și inflația afectează puterea de cumpărare.
Dependența financiară, o problemă frecventă
Conform datelor, 64% dintre părinții cu copii din generația Z afirmă că aceștia sunt încă dependenți financiar de ei. Această situație este cu atât mai relevantă cu cât se suprapune cu o serie de provocări economice: inflația persistentă, prețurile mari la energie și costurile ridicate ale locuințelor. În contextul actual, mulți tineri se confruntă cu dificultăți în a-și asigura un trai independent, ceea ce duce la prelungirea perioadei de dependență față de părinți. Această situație este cu atât mai acută în România, unde salariile mici și gradul ridicat de îndatorare al populației reprezintă o presiune suplimentară. Analistii economici estimează că, în lipsa unor măsuri concrete, decalajul dintre generații se va adânci.
Reguli clare pentru o tranziție lină
Specialiștii subliniază importanța stabilirii unor reguli clare în ceea ce privește ajutorul financiar acordat tinerilor. Douglas Boneparth, consultant financiar din New York, atrage atenția că sprijinul ar trebui să fie tratat drept un plan, nu un stil de viață. El recomandă clarificarea de la bun început a naturii ajutorului: este un cadou sau un împrumut? Care sunt condițiile? Dacă nu implică returnarea banilor, este important să existe o limită în timp și o evaluare periodică a situației. Tim Ranzetta, fondatorul unei organizații din SUA care oferă educație financiară tinerilor, susține că lipsa de claritate creează frustrări de ambele părți. De aceea, specialiștii recomandă ca aceste înțelegeri să fie consemnate în scris.
Obiective și planuri pentru viitor
Tinerii care primesc sprijin financiar ar trebui să își stabilească obiective clare pentru independența financiară. Un plan concret, care să includă un buget, un obiectiv de economisire și un termen precis, este esențial pentru a transforma ajutorul primit într-o soluție temporară. În acest fel, situația nu mai este percepută ca fiind fără sfârșit, ci are un final anticipat. Sociologii de la Universitatea Harvard, care studiază relațiile dintre părinți și copii, notează că mulți tineri se simt stânjeniți că primesc bani de la părinți. Sprijinul financiar, spun aceștia, poate crea sentimentul că nu sunt suficient de independenți, dar și disconfortul că beneficiază de un avantaj față de alții.
În contextul politic actual, cu Ilie Bolojan la conducerea guvernului și Nicușor Dan în funcția de Președinte al României, astfel de discuții au loc, având în vedere măsurile de sprijinire a familiilor și a tinerilor.
