Țestoasele marine din Brazilia, amenințate de „roci de plastic”
O cercetare recentă arată că țestoasele marine de pe o insulă vulcanică din Brazilia își depun ouăle în „roci de plastic”, un fenomen alarmant care ilustrează impactul poluării cu plastic asupra mediului. Studiul, publicat în revista Marine Pollution Bulletin, semnalează o contaminare severă a plajelor de cuibărit cu fragmente de plastic topit, integrat în sedimentele stâncoase.
Situate pe insula Trindade, la peste o mie de kilometri de coasta braziliană, țestoasele verzi (Chelonia mydas) vin an de an să își depună ouăle pe plajele izolate. Cercetătorii au descoperit, însă, că aceste zone sunt afectate de „plasticlaste”, formațiuni rezultate din amestecul plasticului cu alte materiale naturale. Din 2019, oamenii de știință au observat aceste „roci de plastic” pe mai multe plaje, inclusiv pe plaja Tartarugas, un important loc de cuibărit pentru țestoase.
Plasticul, parte a ciclului geologic
Analizele chimice au indicat că aceste formațiuni sunt alcătuite din polietilenă de înaltă densitate (HDPE), un tip de plastic utilizat în special pentru fabricarea frânghiilor și coloranți care conțin cupru. „Acest lucru ridică un semnal de alarmă privind activitățile maritime, precum pescuitul și transportul naval, principalele surse ale acestui tip de poluare marină”, a declarat Fernanda Avelar Santos, autoarea principală a studiului de la Universitatea de Stat din São Paulo.
Studiul a scos la iveală că fragmentele de plastic se găsesc la adâncimi de până la 10 centimetri în cuiburile de țestoase, sugerând un punct de acumulare pe termen lung în sedimente. Forma acestor fragmente variază în funcție de locație: cele mai apropiate de linia apei sunt mai rotunjite din cauza acțiunii valurilor, în timp ce cele mai îndepărtate sunt mai colțuroase. Acest lucru indică faptul că plasticul a început să facă parte din ciclurile geologice ale plajelor, similar nisipului sau rocilor.
Impactul microplasticelor, încă insuficient cunoscut
Comunitatea științifică se confruntă cu dificultăți în înțelegerea completă a impactului microplasticelor asupra organismelor vii. Unele cercetări indică potențiale riscuri de toxicitate chimică sau perturbări endocrine, în timp ce altele avertizează asupra pericolului mecanic direct asupra sistemului digestiv.
Prezența microplasticelor a fost semnalată în aproape toate mediile de pe glob, de la cele mai adânci fose oceanice până în Antarctica. Acest lucru subliniază că răspândirea plasticului în mediu depășește problema simplă a deșeurilor abandonate, fiind o problemă globală.
În următorii ani, echipa de cercetare își propune să extindă studiul pentru a evalua cantitatea de plasticlaste prezentă pe insulă și să determine efectele pe termen lung asupra țestoaselor marine și a ecosistemului fragil al acestei zone protejate.
