Războiul din umbră: Dezinformarea, arma secretă a conflictului dintre Iran și Israel
Odată cu escaladarea tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran, pe fondul atacurilor asumate de Teheran, războiul convențional este însoțit de o intensă campanie de dezinformare. Atacurile lansate pe 28 februarie, soldate cu moartea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, au declanșat o serie de evenimente care se propagă nu doar pe câmpul de luptă, ci și în spațiul mediatic global. Propaganda și imaginile generate de inteligența artificială (IA) compun un scenariu complex, menită să influențeze percepția publică și să modeleze realitatea.
Propaganda ia amploare:
Un studiu israelian a relevat că în timpul așa-numitului „Război de 12 Zile” din 2025, propaganda iraniană s-a bazat în proporție de peste 70% pe știri false și 20% pe imagini generate de inteligența artificială. În prezent, rolul IA este mult mai extins, atât prin perfecționarea tehnologiilor, cât și prin succesul pe care Teheranul l-a avut în trecut. Drept urmare, o serie de informații false au circulat rapid.
Portavionul Abraham Lincoln, deși inexistent în teatrul de operațiuni, a fost prezentat ca fiind lovit de rachete iraniene, imagini fiind generate cu ajutorul platformei Arma 3. De asemenea, un videoclip fals a arătat mii de israelieni părăsind țara, deși imaginile erau de la un concert din Franța.
Printre exemplele de manipulare se numără și o fotografie a ministrului de interne britanic, Shabana Mahmoud, prezentată într-o moschee pentru a comemora moartea lui Khamenei, imaginea fiind de fapt mai veche. Ambasada Iranului în Austria a distribuit o imagine cu un ghiozdan pătat de sânge, creată cu ajutorul IA. Un incendiu la o centrală nucleară israeliană, prezentat ca urmare a unor atacuri iraniene, era de fapt un incendiu dintr-un depozit de arme din Ucraina, din 2017.
Reacții și contracarare:
Pe lângă propaganda iraniană, există și o mobilizare de contracarare. Atacurile cu imagini generate de IA asupra unor obiective din Dubai, inclusiv asupra Burj Khalifa, au fost rapid demontate de influenceri din Emiratele Arabe Unite, care au oferit relatări în timp real pentru a infirma informațiile false.
Mizele conflictului și influența globală:
Iranul urmărește un dublu scop: controlul intern și influența externă. Rețelele de socializare și presa oficială sunt folosite pentru a modela mentalul colectiv, amplificând sentimentul de forță și descurajând protestele interne. Pe plan internațional, scopul este crearea de confuzie și dezinformare, cu scopul de a slăbi sprijinul pentru orice acțiune militară sau politică împotriva Teheranului.
În mai 2023, o imagine falsă a unei explozii lângă Pentagon a dus la o scădere de 0,3% a bursei americane. Iranul se prezintă drept liderul lumii musulmane, proiectând imaginea unei rezistențe puternice împotriva americanilor și sioniștilor.
Agenția de presă iraniană Fars a relatat că rachetele Khaibar au lovit biroul premierului Netanyahu, ridicând semne de întrebare cu privire la starea acestuia de sănătate. Ulterior, Netanyahu a dezmințit public afirmațiile.
