Eugen Iancu compară intervenția elvețienilor în tragedia din Crans-Montana cu haosul de la Colectiv
Eugen Iancu, tatăl tânărului Alexandru Iancu, care a murit în urma incendiului din clubul Colectiv, atrage atenția asupra pregătirii și eficienței autorităților elvețiene în fața tragediei recente din stațiunea de schi Crans-Montana, unde un incendiu a făcut zeci de victime. Iancu, care a observat intervenția din Elveția, consideră că lecțiile din România nu au fost învățate, iar comparația între cele două evenimente scoate în evidență deficiențele sistemului românesc.
Coordonarea eficientă a autorităților elvețiene
„Cine și-ar fi putut imagina o astfel de tragedie în Elveția? Dar întrebarea este ce faci atunci când se întâmplă?”, scrie Eugen Iancu într-o postare pe Facebook. El a remarcat ordine și disciplină în intervenția autorităților elvețiene, acestea asigurând un perimetru bine organizat și un flux constant de ambulanțe pregătite să preia victimele. Spre deosebire de haosul întâlnit la Colectiv, unde „nu a existat coordonare”, elvețienii au demonstrat o reacție promptă și bine planificată la fața locului.
Iancu subliniază că la Colectiv, schimbările frecvente de comandă și lipsa echipamentelor necesare au agravat situația. El a observat prezența multor elicoptere în Crans-Montana, care au transportat victimele către spitale de specialitate, acțiune care a lipsit cu desăvârșire în România în 2015.
Discreția și transparența în comunicare
Un alt aspect pe care Iancu îl laudă la autoritățile elvețiene este discreția în comunicare. De fiecare dată când au făcut declarații, acestea s-au bazat pe fapte concrete și verificate. „Elvețienii nu și-au permis să strige în gura mare că se pot descurca singuri, ci s-au mobilizat rapid să solicite ajutor extern”, subliniază el. Această abordare, în opinia sa, este un contrast izbitor cu atitudinea adoptată de autoritățile române post-Colectiv, care au afișat o încredere exagerată în capacitatea de a gestiona crizele fără ajutor extern.
Lecții neînvățate de la Colectiv
„România are de învățat din modelul elvețian”, adaugă Eugen Iancu, evidențiind lipsa de profesionalism din sistemul medical românesc. El consideră că în situații de criză, nu ar trebui să existe orgolii sau incompetență în rândul autorităților. De asemenea, face referire la scandalul dosarului Colectiv 2, care a fost clasat de Procuratura Generală, subliniind ineficiența sistemului judiciar românesc.
Citatul sa este dur: „La noi, procurorii au reușit să claseze dosarul Colectiv 2, în timp ce în Elveția, fiecare secundă contează când este vorba de salvarea vieților”. De altfel, Eugen Iancu a fost un activist vizibil în sprijinul supraviețuitorilor incendiului din 2015, reușind să înființeze Asociația Colectiv GTG 3010, care se ocupă de monitorizarea anchetelor și ajută victimele incendiului.
O privire asupra valorii vieții umane
Eugen Iancu concluziona cu fermitate: „În Elveția, viața cetățenilor contează. Nu există prostie în rândul politicienilor atunci când este vorba de a salva vieți.” Aceasta reflectă o realitate pe care mulți români o percep: sistemul în care trăiesc nu se compară cu cele mai bune practici internaționale.
Observațiile lui Iancu ridică întrebări esențiale despre eficiența intervențiilor de urgență în România și despre cum tragedii similare ar putea fi gestionate mai bine în viitor. Elveția servește ca un exemplu de urmat, iar lecțiile învățate în urma incindei din Colectiv rămân cruciale pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii.
