Conform Doctorulzilei.ro: Noile descoperiri contrazic mituri vechi despre de ce țânțarii ne preferă.
Se pare că faimoasele teorii despre grupa de sânge sau cantitatea de transpirație ca fiind principalii factori care atrag țânțarii ar putea fi depășite. Un studiu recent sugerează că adevărul ar sta ascuns chiar pe suprafața pielii noastre, într-o combinație complexă de bacterii și compuși chimici. Această „amprentă olfactivă” unică a fiecărui individ pare să fie cheia pentru a înțelege de ce unii sunt ținte preferate ale țânțarilor, în timp ce alții scapă nevătămați.
Microbiomul pielii, noul vinovat
Cercetarea, realizată de savanți din mai multe instituții de renume, a analizat compoziția microbiomului cutanat la un grup de voluntari. Rezultatele au arătat o corelație puternică între anumite tipuri de bacterii prezente pe piele și atractivitatea pentru țânțari. Practic, diversitatea și abundența anumitor specii bacteriene ar modifica mirosul pielii, făcându-l mai atrăgător pentru insectele însetate de sânge.
Această descoperire schimbă paradigma, plasând accentul pe interacțiunea dintre gazdă și microorganismele sale. Nu mai este vorba doar despre propriul corp, ci despre ecosistemul microscopic pe care îl purtăm pe piele. Fiecare persoană are o floră bacteriană distinctă, iar aceasta joacă un rol semnificativ în semnalele chimice pe care le emitem.
Substanțe chimice, factorii declanșatori
Pe lângă compoziția bacteriană, studiul a identificat și anumite substanțe chimice volatile produse de piele, care acționează ca atractanți direcți pentru țânțari. Aceste substanțe, eliberate în atmosferă, pot „ghida” insectele către prada lor. Combinația dintre microbiomul specific și profilul chimic al pielii pare să creeze o rețea complexă de semnale olfactive pe care țânțarii o interpretează.
Astfel, simpla transpirație sau grupa sanguină, deși ar putea avea un rol minor, nu mai sunt considerate singurii sau principalii factori determinanți. Noul model propus de cercetători implică o interacțiune multi-factorială, unde pielea umană este văzută ca o platformă chimică activă. Această perspectivă deschide noi căi pentru dezvoltarea de metode de prevenire a înțepăturilor de țânțari, mult mai țintite.
Cercetarea a fost publicată în revista științifică „Nature Communications”.
Sursa: Doctorulzilei.ro
