Inteligența artificială la locul de muncă: promisiuni și efecte secundare
Ideea de a delega sarcini repetitive inteligenței artificiale (IA) la locul de muncă sună atrăgător. Angajații ar putea scăpa de rutină, câștigând timp pentru activități strategice sau chiar pentru o pauză mai lungă de masă. Cu toate acestea, ultimele studii arată că implementarea IA poate aduce o serie de provocări, inclusiv epuizare mentală și scăderea productivității.
„Brain Fry”: oboseala cauzată de IA
Un studiu recent realizat de Boston Consulting Group, citat de CNN, a analizat experiența angajaților care au supravegheat agenți de IA. Rezultatele au arătat că această experiență a generat o senzație de „zumzet” constant, o ceață mentală care a condus la epuizare și dificultăți de concentrare. Autorii studiului au denumit acest efect „AI brain fry”, definit ca oboseală mentală cauzată de utilizarea excesivă sau supravegherea instrumentelor de IA, depășind capacitatea cognitivă a unei persoane. „Contrar promisiunii de a avea mai mult timp pentru a ne concentra pe munca semnificativă, jonglarea și multitaskingul pot deveni trăsăturile definitorii ale muncii cu IA”, au notat cercetătorii într-un articol publicat în Harvard Business Review.
Un manager senior de inginerie, citat în studiu, a descris experiența astfel: „Era ca și cum aș fi avut o duzină de file deschise în browser în capul meu, toate luptându-se pentru atenție. M-am surprins recitind aceleași lucruri, analizând mult mai mult decât de obicei și devenind ciudat de nerăbdător. Gândirea mea nu era defectă, ci doar zgomotoasă – ca un zgomot de fond mental.”
De la „workslop” la „paralizia codării vibraționale”
Un alt efect secundar al utilizării IA este fenomenul numit „workslop”, descris într-un raport anterior al Harvard Business Review. Acesta se referă la notele de serviciu, prezentările de vânzări și prezentările fără sens generate de IA, care, în final, generează mai multă muncă pentru angajații care trebuie să corecteze erorile. În opinia psihiatrului și coautoarei Gabriella Rosen Kellerman, „Brain fry este aproape opusul… Este ca și cum ai încerca să intri într-o confruntare directă — inteligență contra inteligență — cu IA.”
Francesco Bonacci, CEO al Cua AI, a descris oboseala cauzată de IA ca fiind „paralizia codării vibraționale”. El a explicat: „Îmi închei fiecare zi epuizat — nu din cauza muncii în sine, ci din cauza gestionării muncii”.
Matthew Kropp, coautor al studiului despre suprasolicitarea creierului, compară experiența de a gestiona mai multe instrumente de IA cu cea a cuiva care tocmai a învățat să conducă și căruia i s-a dat un Ferrari. „Poți merge foarte repede, dar este ușor să pierzi controlul”, a concluzionat acesta.
Recent, directoarea Meta pentru siguranța și alinierea IA a relatat pe platforma X cum roboții aproape că i-au șters căsuța de e-mail fără permisiune, atribuind incidentul unei „greșeli de începător”.
