Conform Digi24: Oamenii își pot estima surprinzător de bine vârsta până la care vor trăi, dar există o eroare constantă: majoritatea trăiesc mai mult decât anticipează. Un studiu desfășurat timp de 28 de ani în Japonia, pe adulți de peste 60 de ani, a relevat că cei care se așteptau să trăiască mai mult au avut, într-adevăr, o durată de viață mai mare. Cu toate acestea, aproximativ 59% dintre participanții ale căror date au putut fi analizate au depășit propriile estimări, conform Science Alert.
Cercetarea, coordonată de sociologul Shohei Okamoto de la Universitatea din Tsukuba, a analizat date din Studiul japonez privind dinamica îmbătrânirii și sănătății. În 1996, peste 2.400 de persoane au fost întrebate despre așteptările lor privind longevitatea. Dintre aceștia, aproximativ 2.000 au oferit o estimare, variind între 63 și 120 de ani.
Pe parcursul a până la 28 de ani, cercetătorii au urmărit participanții și au comparat estimările inițiale cu durata reală de viață. Peste 1.500 de persoane care și-au exprimat o previziune au decedat în acest interval. Informațiile despre decese au fost colectate din registre oficiale și rapoarte de familie, permițând o comparație directă între așteptări și realitate.
Așteptările de viață mai mari, corelate cu longevitatea
Analiza a demonstrat o legătură clară: indivizii care se așteptau să mai aibă mulți ani de trăit au supraviețuit, în general, mai mult. Această corelație s-a menținut chiar și după luarea în considerare a factorilor precum vârsta, sexul, statutul socio-economic și starea de sănătate.
Cu toate acestea, studiul nu poate stabili o relație de cauzalitate directă. Nu se poate afirma că optimismul privind longevitatea determină o viață mai lungă. O explicație alternativă plauzibilă este că oamenii își bazează estimările pe informații conștiente sau inconștiente despre propria sănătate, stilul de viață sau istoricul familial. O persoană care se simte sănătoasă ar putea să-și estimeze o viață mai lungă și, simultan, să aibă o probabilitate mai mare de a trăi mai mult.
Estimări subiective, nu previziuni precise
Cu toate acestea, estimările participanților nu au fost extrem de precise. Un an suplimentar de speranță de viață estimată era asociat cu doar aproximativ 0,12 ani de supraviețuire reală. Legătura a existat, dar nu a fost suficient de puternică pentru a considera estimările individuale foarte precise.
S-au observat și diferențe între grupuri. Femeile și persoanele cu un nivel de educație mai înalt aveau o probabilitate mai mare să își depășească așteptările, în timp ce persoanele cu probleme de sănătate erau mai puțin susceptibile să facă acest lucru.
O posibilă cauză pentru anumite erori de estimare ar fi ancorarea la numărul 80. Mulți participanți au indicat această vârstă, apropiată de speranța de viață medie în Japonia în 1996. Aceasta sugerează o bazare a previziunilor pe o medie generală a populației, în loc de o estimare personalizată. Speranța de viață la naștere diferă însă de speranța de viață rămasă pentru o persoană deja în vârstă.
Persoanele cu un nivel de educație mai înalt au arătat o tendință de a nu alege vârste rotunjite, precum 75, 80 sau 85 de ani. Totuși, acest lucru nu a garantat o precizie sporită a estimărilor; și aceștia și-au subestimat adesea durata de viață.
Greșeala în estimarea longevității, cu implicații financiare
Modul în care oamenii își percep propria longevitate poate influența decizii financiare importante, precum cele legate de pensie și economii. Subestimarea speranței de viață poate duce la fonduri insuficiente pentru pensie, în timp ce supraestimarea ar putea genera austeritate inutilă. Informații mai clare despre speranța de viață rămasă, calculate pe baza vârstei și sexului, ar putea ajuta la luarea unor decizii financiare mai bune.
Studiul prezintă și limite. Estimările au fost făcute o singură dată, în 1996, nepermițând urmărirea impactului evenimentelor ulterioare asupra așteptărilor. De asemenea, cercetarea s-a concentrat exclusiv pe adulți în vârstă din Japonia, limitând aplicabilitatea concluziilor la alte populații sau grupe de vârstă.
Cu toate acestea, rezultatele sugerează că estimările privind longevitatea conțin informații despre starea de sănătate și circumstanțele de viață ale individului. Eroarea comună, de a nu aloca suficient timp în anticipări, arată că mulți au un viitor mai lung decât își imaginează.
Sursa: Digi24
