Conform Economica: Lupta pentru minți: DNSC atrage tineri, dar pierde specialiști în fața gigantului IT
nnDirectoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) se confruntă cu o provocare majoră în eforturile sale de a acoperi deficitul de specialiști în securitate cibernetică: atragerea tinerilor de pe băncile facultății este doar prima etapă a unei competiții acerbe cu marile companii de tehnologie și consultanță. După câțiva ani în care acumulează experiență și devin valoroși pe piața muncii, aceștia primesc oferte irezistibile din sectorul privat.
nnSebastian-Dan Naste, expert în securitate cibernetică și Data Protection Officer (DPO) în cadrul DNSC, a explicat situația la conferința Impact SEE 2026 de la București. „Vedem, de asemenea, că există o competiție foarte mare în domeniul securității cibernetice între autoritățile publice și companiile care activează în acest sector”, a precizat Naste. Pentru a combate acest fenomen, instituția a inițiat anul acesta o campanie de recrutare directă în universități, reușind să atragă peste 40 de studenți. Aceștia vor colabora cu specialiștii DNSC, aducând idei noi și inovatoare.
nnCu toate acestea, dificultatea principală apare ulterior. „Este foarte dificil după doi-trei ani. Primesc oferte de angajare de la marile companii de tehnologie, de la companiile de consultanță. Așa că este un joc dificil”, a subliniat Naste. În prezent, DNSC are scoase la concurs 54 de posturi, pentru diverse niveluri de experiență, de la absolvenți fără experiență la specialiști cu vechime.
Deficit global de un milion de experți în securitate cibernetică
nnProblema lipsei de personal din securitatea cibernetică nu este specifică doar ROMÂNIEI. La nivelul Uniunii Europene, deficitul estimat ajunge la aproximativ un milion de specialiști. Chiar și cu dezvoltarea inteligenței artificiale, nevoia de profesioniști calificați în domeniu rămâne acută. „Cred că în prezent unele estimări indică faptul că este nevoie de un milion de specialiști la nivelul Uniunii Europene, chiar dacă începem să folosim din ce în ce mai mult inteligența artificială. Așadar, există un deficit uriaș de competențe”, a adăugat Naste.
nnInstituțiile europene depun eforturi pentru a stimula intrarea tinerilor în acest domeniu, prin programe educaționale dedicate și prin încurajarea participării femeilor în profesiile de securitate cibernetică. „Tocmai de aceea există diferite instituții la nivel european care merg către universități și lansează programe educaționale foarte interesante, inclusiv inițiative dedicate femeilor în tehnologie, pentru că avem nevoie de mai multe femei și în securitatea cibernetică”, a mai spus reprezentantul DNSC.
Provocări similare în Albania: competiția internațională
nnSituația din România este oglindită și în alte țări, inclusiv în Albania. Bledar Kazia, reprezentant al Autorității Naționale pentru Securitate Cibernetică din Albania, a descris o realitate similară, unde instituțiile publice investesc în formarea specialiștilor, dar ulterior concurează cu sectorul privat și cu angajatori din alte țări. În primele șase luni ale acestui an, deficitul de specialiști în securitate cibernetică în Albania a atins aproximativ 365 de persoane.
nn„Cred că majoritatea țărilor din Europa sau chiar din întreaga lume se confruntă cu o lipsă de oameni atunci când vine vorba despre securitatea cibernetică. Nu cred că este o problemă politică. Cred că are legătură cu faptul că ne aflăm într-o perioadă critică, mai ales odată cu inteligența artificială, și este foarte dificil să acoperim acest deficit de resurse”, a explicat Kazia. Autoritatea albaneză colaborează și ea cu universitățile pentru recrutare, însă specialiștii formați primesc frecvent oferte din străinătate, din UE, SUA sau alte țări, unde salariile sunt mai competitive.
nnKazia a subliniat că diferența salarială dintre sectorul public și cel privat reprezintă o dificultate majoră pentru administrațiile publice din regiune. „Suntem pe o piață deschisă și nu cred că sunt foarte multe lucruri pe care le putem face, pentru că nu putem concura cu sectorul privat. Așa că, într-un fel, este un cerc fără sfârșit, iar oamenii sunt liberi să meargă oriunde doresc. Este o problemă a globalizării, nu una politică”, a concluzionat acesta.
Sursa: Economica
