SUA analizează posibilitatea instalării de avioane la baza Kogălniceanu, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Statele Unite ale Americii iau în considerare posibilitatea de a trimite avioane militare la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, situată în apropierea Constanței. Discuțiile sunt deocamdată informale, fără o solicitare oficială din partea americanilor. O decizie în acest sens ar necesita aprobarea Ministerului Apărării și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În funcție de capacitățile militare implicate, ar putea fi necesar și acordul Parlamentului.
România, atractivă pentru Washington
Analiza face parte dintr-un context geopolitic complex, marcat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Baza de la Kogălniceanu, datorită poziției sale strategice și a infrastructurii moderne, este considerată un punct important pentru eventuale operațiuni militare americane în regiune. Infrastructura a fost extinsă și modernizată în ultimii ani, permițând aterizarea și deservirea aeronavelor de mari dimensiuni. Baza a fost folosită anterior, în mod discret, ca punct logistic pentru forțele americane.
În septembrie anul trecut, Ambasada SUA la București anunța că Forțele Terestre Române și reprezentanți ai US Army PEO STRI discutau despre construcția unui poligon modern de tancuri la Smârdan, județul Galați. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat că au loc investiții continue la Smârdan și că se desfășoară antrenamente regulate. Întrebat despre posibilitatea ca 500 de soldați americani să fie staționați acolo, ministrul a precizat că nu poate oferi detalii.
Reacții divergente în Europa
La nivel european, reacțiile la adresa conflictului din Iran sunt diverse. În timp ce unele state, precum Italia, intenționează să ofere sprijin pentru apărarea aeriană, altele, precum Germania și Franța, au adoptat o poziție mai rezervată. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța nu va fi implicată în conflict, subliniind că „nu facem parte din acest război”. Cancelarul german Lars Klingbeil a afirmat că „acesta nu este războiul nostru” și a exprimat rezerve cu privire la atacurile aeriene.
Fostul președinte american Donald Trump a criticat lipsa de implicare a unor aliați europeni, în timp ce a lăudat Italia pentru disponibilitatea de a ajuta Statele Unite și Israelul.
În octombrie 2025, Statele Unite au retras aproximativ 1.000 de soldați din România, dar au menținut o prezență militară semnificativă.
Președintele francez Emmanuel Macron a reiterat joi că Franța nu va fi implicată în conflictul din Orientul Mijlociu.
