Criza gărzilor medicale, o provocare persistentă în spitalele din România
Gărzile din principalele spitale din Timișoara – Spitalul Județean, Spitalul Municipal și Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeș” – sunt acoperite de medici, chiar și în cazul în care un medic programat nu este disponibil. Acest lucru se datorează faptului că spitalele apelează la alți medici, inclusiv la cei din afara unității, pentru a asigura continuitatea îngrijirii pacienților. Cu toate acestea, managerii spitalelor spun că este dificil să se ocupe liniile de gardă din cauza unei limitări legislative care prevede că medicii pot face gărzi doar în două spitale diferite și nu mai mult de o normă și jumătate.
Problemele gărzilor medicale
Managerul Spitalului Municipal Timișoara, Stela Iurciuc, a declarat că “noi nu avem personal care să fie scutit de gărzi și, cu toate acestea, tot avem probleme cu ocuparea liniilor de gardă”. Ea a subliniat că rezidenții joacă un rol important în acest sistem, dar chiar și cu ajutorul lor, rămâne o provocare în gestionarea gărzii. O altă problemă care face gărzile neatractive este faptul că orele respective nu se iau în calcul ca vechime în muncă, la pensie. Stela Iurciuc a făcut apel la bunul-simț și a afirmat că medicii care nu pot face gărzi din cauza stării de sănătate ar trebui să își ia o altă responsabilitate, lăsând locul unui tânăr coleg, capabil să facă gărzi.
Schimbări în sistemul de gărzi
Managerul Spitalului Județean Timișoara, dr. Dorel Săndesc, a declarat că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat intenția de a face modificări în sistemul de gărzi. Vor fi distincte gărzi de urgență și gărzi de monitorizare, fiecare cu niveluri diferite de responsabilitate și remunerare. De asemenea, se va reglementa și garda la domiciliu, prin care medicii pot fi solicitați să intervină fără a fi la spital. Dr. Săndesc a subliniat că “problema gărzilor există, e o problemă nerezolvată de mulți ani și aceasta cauzează situațiile tensionate, crizele”.
Burnout-ul în rândul medicilor
Suprasolicitările asupra corpului medical, inclusiv din cauza personalului insuficient, sunt mari și provoacă, nu de puține ori, starea de burnout, care afectează medici, asistente și infirmiere. Managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeș” din Timișoara, pneumolog Cristian Oancea, a declarat că “avem burnout în rândul medicilor, al asistenților și infirmierilor, pentru că posturile sunt încă blocate și suntem deficitari”. Dr. Oancea a adăugat că “un medic intra dimineața la serviciu, după care rămâne în gardă până a doua zi și are două variante legale: ori își ia liber după gardă, ori continuă activitatea, mai ales dacă este și cadru universitar”.
Încheiem prin a remarca faptul că criza gărzilor medicale reprezintă o provocare majoră pentru spitalele din România, fiind necesară o abordare urgentă și eficientă pentru a preveni consecințe grave asupra sănătății pacienților și a personalului medical. Schimbările propuse de Ministerul Sănătății, precum și eforturile spitalelor de a atrage și a păstra personalul medical, sunt pași importanți în acest sens.
