România, menținută de S&P la BBB- cu perspectivă negativă
Agenția internațională de rating S&P a reconfirmat calificativul BBB- pentru România în luna aprilie, dar a menținut și perspectiva negativă. Scenariul prevăzut include o consolidare fiscală constantă pe termen mediu, începând cu acest an. Aceasta ar urma să mențină o creștere economică modestă (0,25% pentru acest an), dar ar corecta deficitul extern în următorii ani. Cu toate acestea, S&P a avertizat cu privire la impactul social al politicilor de consolidare, agravat de inflația neașteptată cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu, generând tensiuni în coaliția de guvernare.
Agenția și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la lipsa măsurilor concrete pentru continuarea consolidării fiscale după anul 2026.
Deficitul bugetar, țintă pentru 2026-2027
În ceea ce privește traiectoria consolidării fiscale, S&P se așteaptă ca guvernul să facă progrese în implementarea măsurilor fiscale planificate. Acestea ar trebui să reducă deficitul general al guvernului la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024.
S&P a prognozat un deficit de 4,3% din PIB pentru 2029 – cu 1,1 puncte procentuale mai mult decât cei 3,2% preconizați de guvern în strategia fiscală pe termen mediu aprobată odată cu bugetul pentru 2026. Chiar și cu această valoare, România ar respecta așteptările UE în cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE). Totuși, S&P a avertizat că provocările rămân pe termen mediu și că disciplina fiscală va fi esențială.
Agenția de rating a subliniat faptul că măsurile pentru a asigura consolidarea din acest an sunt deja adoptate. Cu toate acestea, există riscuri de implementare, cum ar fi potențialele contestații legale ale bugetului și vulnerabilitățile legate de eficiența colectării taxelor, dar și de succesul reformelor administrative.
Colectarea taxelor și fondurile europene, cheia succesului
Autoritățile nu au specificat încă măsuri fiscale pentru perioada de după 2026, a subliniat S&P. De asemenea, guvernul trebuie să asigure o consolidare suplimentară în cadrul PDE, cu o scădere anuală a deficitului de 0,8-0,9 puncte procentuale.
În acest context, S&P a accentuat că îmbunătățirea capacităților guvernului de a colecta taxe, inclusiv prin reducerea decalajului de TVA și sporirea eficienței administrației fiscale, este un factor cheie pentru agenda de consolidare fiscală. Totodată, un flux de fonduri europene oportun este esențial pentru cheltuielile de capital ale guvernului.
S&P se așteaptă ca datoria publică netă a României, raportată la PIB, să continue să crească, dar într-un ritm mai lent. Creșterea va fi de 3,2 puncte procentuale în acest an (atingând 60,4%), dar de numai 1,8 puncte procentuale în 2027, 1,4 puncte procentuale în 2028 și 1,3 puncte procentuale în 2029.
Consolidarea fiscală este prevăzută să genereze îmbunătățiri ale balanței externe, care rămâne deficitară. Deficitul de cont curent (CC) a scăzut ușor la 8,0% din PIB în 2025 și este estimat să scadă cu 1 punct procentual în 2026 și în 2027, fiind influențat pozitiv de reducerile treptate ale deficitelor publice.
Ministrul de Finanțe, Alexandru NAZARE, a declarat că România ar putea spera la o perspectivă stabilă din partea agențiilor de rating majore în toamna acestui an, în funcție de execuția bugetară. Cu toate acestea, acest lucru este puțin probabil înainte de clarificarea impactului transferului funcției de prim-ministru de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD). Scenariul S&P presupune o tranziție lină, însă agenția de rating se așteaptă ca coeziunea politică și stabilitatea generală să fie contestate mai concret înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028.
