Sindicatele din Învățământ strigă alarma: solicită stoparea modificărilor legislative care riscă să compromită actuala structură a învățământului preuniversitar
Lupta pentru susținerea sistemului educațional din România continuă, odată cu solicitarea sindicatelor din învățământ ca Guvernul să renunțe urgent la prevederile din Legea nr. 141/2025. Această lege, adoptată recent, a generat nemulțumire profundă în rândul reprezentanților profesorilor, care consideră că modificările aduse cadrului legal au avut efecte nedorite: reducerea numărului de clase, supraaglomerarea elevilor și creșterea normei didactice, iar toate acestea pot avea consecințe pe termen lung în calitatea educației.
### Modificările din Legea nr. 141/2025 și impactul lor asupra învățământului
Potrivit sindicaliștilor, noile prevederi legislative au schimbat radical structura anului școlar, reducând în mod nejustificat numărul de clase disponibile în anumite zone și instituții. Acest lucru a dus, în multe cazuri, la suprasolicitarea profesorilor și la o creștere semnificativă a numărului de elevi în fiecare clasă, situație ce complică procesul de predare și afectează calitatea actului educațional. Reprezentanții sindicatelor subliniază că aceste măsuri pătrund în contradicție cu prevederile anterioare, menite să asigure un mediu de învățare adecvat pentru elevi și profesorii lor.
„Solicităm abrogarea de urgență a prevederilor din lege, pentru a proteja dreptul elevilor la o educație de calitate și pentru a reda stabilitatea și predictibilitatea în sistemul educațional,” se arată în comunicatul transmis către Edupedu.ro. În opinia sindicaliștilor, această lege dacă rămâne în vigoare în forma actuală va duce la o deteriorare accentuată a condițiilor de învățământ, ceea ce ar putea avea impact și asupra ratelor de abandon școlar și asupra performanței generale.
### Reacțiile și posibilele consecințe ale acțiunilor sindicale
Sindicatele nu au ezitat să-și exprime intenția de a intensifica acțiunile de protest dacă guvernul nu va recunoaște solicitările lor. Amenințările explicite vizează organizarea de proteste, mitinguri și alte forme de presiune publică pentru a determina autoritățile să reexamineze prevederile legii. De altfel, în ultimele zile, în mediul sindical s-a format o coaliție vocală, care cere o discuție deschisă și o revizuire urgentă a reglementărilor contencios-administrative.
De altfel, această situație intervine într-un context în care Ministerul Educației își propune reforme structurale pentru adaptarea sistemului la noile realități, dar aceste măsuri par să fi fost implementate fără consultarea prealabilă a principalilor actori din domeniu, ceea ce amplifică nemulțumirile. Până în prezent, dialogul cu autoritățile a fost mai degrabă tensionat, iar perspectiva unei crize a actului educațional devine tot mai reală dacă nu se va ajunge la o înțelegere.
În ultimele zile, reprezentanții sindicatelor au acuzat despre modul în care au fost modificate anumite norme, acuzând gravitatea consecințelor pentru elevi și pentru cadrele didactice. În plus, dacă aceste măsuri vor rămâne în vigoare, există riscul ca și investițiile în infrastructură, resurse și personal didactic să fie afectate, întrucât presiunea suplimentară asupra profesorilor și redusul număr de clase pot duce la o scădere a calității generale a învățământului.
### Perspective și reacții de la nivelul Guvernului și Ministerului Educației
Deocamdată, oficialii ministeriali au evitat să ofere un răspuns clar la solicitările sindicatelor, limitându-se la afirmația că legea se află în faza de implementare și adaptare, și că orice problemă va fi discutată în cadrul unor consultări.
Este de așteptat ca, în zilele următoare, să se intensifice dialogul dintre autorități și reprezentanții sindicali, în încercarea de a găsi o soluție de compromis. Între timp, scena politică și cea sindicală rămân în așteptarea unor decizii care să ofere stabilitate și predictibilitate în sistemul de învățământ, fără a compromite drepturile elevilor și ale profesorilor.
Reprezentanții sindicatelor continuă să fie fermi, considerând că protejarea calității educației trebuie să fie prioritară, indiferent de interesele bugetare sau de reforme rapide. Rămâne de văzut dacă, în contexte de presiune publică și politică, guvernul va reuși să dea dovadă de flexibilitate și să evite o criză majoră în domeniu.
