Tezele din sistemul de învățământ românesc se clatină din nou: trei mari sindicate din domeniu au anunțat un protest de amploare în fața Guvernului, programat pentru 4 februarie 2026. Alianța formidabilă a Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și a altor organizații sindicale intenționează să atragă din nou atenția asupra problemelor structurilor și finanțării educației din România, în contextul unor măsuri recente criticate vehement de angajații din sistem.
Cine sunt inițiatorii protestului și de ce se mobilizează?
Sindicatele din învățământ anunță că vor organiza un miting în fața Palatului Victoria, fiind nemulțumite de deciziile și măsurile legislative adoptate în ultimele luni de către autoritățile de la București. Principalul motiv al protestului este refuzul guvernanților de a reveni la normele didactice și la condițiile de salarizare comparabile cu cele de dinainte de introducerea Legii Bolojan, lege care a restructurat modul de salarizare și condițiile de învățare, dar a fost criticată pentru impactul său negativ asupra personalului și elevilor.
„Ne dorim revenir a la normele didactice dinainte de Legea Bolojan, în special la reducerea numărului de elevi la clasă, la plata cu ora, dar și la bursele de ajutor pentru elevi, pentru a asigura un sistem echitabil și de calitate”, a spus liderul unuia dintre sindicateî, în cadrul unei intervenții televizate. În același timp, sindicaliștii critică amânarea unor măsuri esențiale menite să îmbunătățească statutul și condițiile de muncă ale elevilor și profesorilor.
Contextul deciziilor legislative și impactul asupra educației
În ultimii ani, sistemul de învățământ românesc s-a confruntat cu provocări multiple, de la lipsa fondurilor până la probleme legate de infrastructură și grile de salarizare. Adoptarea Legii Bolojan, în 2024, a adus o serie de măsuri de austeritate, printre care reducerea cheltuielilor pentru salarii, precum și restricții asupra numărului de elevi la clasă, măsuri ce au fost percepute de dascăli și părinți drept o lovitură dură adusă dreptului la educație de calitate.
Revendicările sindicale vizează revenirea la condițiile anterioare, considerând că acestea reprezintă o soluție pentru refacerea nivelului de performanță și pentru relaxarea condițiilor de predare. În același timp, cadrele didactice semnalează că salariile nu mai sunt competitive, iar plata cu ora și bursele de elevi s-au diminuat semnificativ, afectând astfel motivația și rezultatele elevilor.
Ce urmează după anunțarea protestului?
La nivel oficial, Guvernul a anunțat că analizează solicitările sindicale, dar fără a indica o dată clară pentru modificări legislative sau măsuri compensatorii. În aceste condiții, perspectiva unui proces de negociere sau a unui compromis pare incertă, iar tensiunile din sistem sunt în continuare acute.
Proteste similare au fost în trecut, însă de această dată, sindicaliștii nu exclud posibilitatea de a extinde acțiunile dacă nu vor primi un răspuns concret de la autorități. Elevii, părinții și profesorii așteaptă cu nerăbdare, dar și cu îngrijorare, rezultatul acestor negocieri, într-un sistem în care fiecare zi de inactivitate ar putea agrava criza existentă.
Este clar că, în ciuda lipsei unui răspuns ferm din partea guvernanților, presiunea exercitată de sindicate se intensifică, iar momentul pentru decizii importante în domeniul educației va fi foarte probabil în următoarele săptămâni. În timp ce oficialii încearcă să gestioneze criza, cadrele didactice și organizațiile sindicale își reafirmă hotărârea de a lupta pentru condiții mai bune, convincându-se că reforma sistemului de învățământ nu poate fi amânată la infinit.
