Guvernul Bolojan este în centrul unei noi controverse, de data aceasta legată de măsurile de reformă pe care le-a anunțat pentru aparatul administrativ. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a reacționat puternic, criticând deciziile luate de guvern și considerându-le o „cea mai comodă formă de reformă”, care „printr-un camuflaj normativ, se dorește transformarea legilor în instrumente de marketing politic.”
Reformă sub forma unor măsuri „provizorii”
Proiectul de lege privind unele măsuri aplicabile personalului plătit din fonduri publice, aflat în circuitul guvernamental, a fost descris de sindicaliști ca o „rescriere pe tăcute a regulilor de muncă și de carieră din sectorul public, împachetată într-o poveste convenabilă despre „măsuri provizorii””. În realitate, aceste măsuri nu sunt deloc provizorii, ci operează modificări de drept comun, fără termen, în legislația care guvernează raporturile de serviciu/muncă și cariera funcționarilor publici și a personalului contractual.
Discriminare și privilegii în administrație
Prin excepții croite pe categorii, proiectul distribuie protecții și constrângeri în funcție de poziția ierarhică sau de categoria profesională, și nu în funcție de o analiză reală a nevoilor instituționale. Acest lucru a fost descris de sindicaliști ca o creație a „unei administrații profund discriminatorii, instituind tratamente diferite pentru situații comparabile și construind privilegii pentru vârful ierarhiei, în timp ce personalul din administrația publică centrală este împins într-o zonă de blocaj, incertitudine și vulnerabilitate.” Orice diferență de tratament, spun sindicaliștii, „trebuie să fie justificată obiectiv, proporțional și transparent”.
Fundamentare slabă și riscul discriminării
Fundamentarea proiectului a fost pusă sub semnul întrebării de sindicaliști, care remarcă faptul că „„nu e cazul” nu mai este o scăpare birocratică, ci eterna declarație de dispreț față de angajații din administrația publică.” De asemenea, tratamentul diferențiat aplicat unor categorii profesionale „intră sub incidența O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cel puțin prin efectul de marginalizare instituțională și de segregare a oportunităților.”
Prin excepții croite pe categorii, proiectul distribuie protecții și constrângeri în funcție de poziția ierarhică sau de categoria profesională, și nu în funcție de o analiză reală a nevoilor instituționale. Acest lucru a fost descris de sindicaliști ca o creație a „unei administrații profund discriminatorii, instituind tratamente diferite pentru situații comparabile și construind privilegii pentru vârful ierarhiei, în timp ce personalul din administrația publică centrală este împins într-o zonă de blocaj, incertitudine și vulnerabilitate.” Orice diferență de tratament, spun sindicaliștii, „trebuie să fie justificată obiectiv, proporțional și transparent”.
Fundamentare slabă și riscul discriminării
Fundamentarea proiectului a fost pusă sub semnul întrebării de sindicaliști, care remarcă faptul că „„nu e cazul” nu mai este o scăpare birocratică, ci eterna declarație de dispreț față de angajații din administrația publică.” De asemenea, tratamentul diferențiat aplicat unor categorii profesionale „intră sub incidența O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cel puțin prin efectul de marginalizare instituțională și de segregare a oportunităților.”
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului avertizează că astfel de măsuri duc la „degradarea deliberată a funcției publice, un deliciu zilnic pentru premierul Ilie-Gavril Bolojan”, subliniind astfel necesitatea unei abordări mai echitabile și transparente în politica de reformă a administrației publice.
