Astenia de primăvară sau o problemă reală? Medicii trag un semnal de alarmă
Oboseala resimțită la începutul primăverii poate fi pusă pe seama asteniei sezoniere, însă, în unele cazuri, simptomele pot ascunde o tulburare serioasă de somn, precum apneea obstructivă, avertizează medicii. Specialiștii atrag atenția că este important să nu ignorăm aceste semnale, mai ales în contextul Zilei Mondiale a Somnului, marcată anual pe 13 martie. Potrivit medicilor, un diagnostic corect și un tratament adecvat pot îmbunătăți semnificativ calitatea somnului și starea generală de sănătate.
Diferența dintre astenie și apnee
Dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, explică diferențele cruciale dintre o adaptare sezonieră și o afecțiune care poate pune viața în pericol. „În astenia de primăvară, oboseala este moderată și se ameliorează odată cu adaptarea organismului. În apneea în somn, somnolența diurnă este marcată, pacientul poate adormi involuntar în timpul zilei, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul orelor dormite”. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de astenie, apneea în somn nu trece odată cu odihna.
Există semnale clare care ar trebui să trimită pacientul la medic. Sforăitul puternic și constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzație de sufocare, durerile de cap matinale și uscăciunea gurii la trezire sunt indicii importante care nu trebuie neglijate. Primăvara poate agrava simptomele acestei afecțiuni, mai ales în cazul persoanelor care suferă de alergii sezoniere. „Alergiile pot provoca congestie nazală, ceea ce îngreunează respirația pe timpul nopții și poate accentua sforăitul și episoadele de apnee”, spune medicul.
Factori de risc și consecințe
Riscul de apnee în somn este mai mare la persoanele supraponderale, la cele cu circumferință mare a gâtului, la bărbați, la persoanele de peste 40 de ani, dar și la fumători sau la cei care consumă alcool seara. Afecțiunea poate apărea însă și la persoane normoponderale sau la femei, mai ales după menopauză. Diagnosticul se stabilește prin studii de somn, fie în laborator (polisomnografie), fie prin teste de monitorizare respiratorie la domiciliu.
Netratată, apneea în somn poate avea consecințe grave asupra sănătății. „Apneea de somn netratată crește riscul de hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic sau stop cardio-respirator în timpul somnului. De asemenea, poate favoriza apariția sindromului metabolic și a diabetului zaharat și are consecințe neuro-psihiatrice precum somnolența excesivă, tulburările de memorie și concentrare sau anxietatea”, avertizează dr. Scridon.
În formele moderate și severe, tratamentul standard este terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. În paralel, medicii recomandă scăderea în greutate, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului seara și tratarea problemelor ORL. În prezent, numeroase centre medicale din România oferă programe de diagnostic și tratament pentru apneea în somn, cu liste de așteptare care pot varia în funcție de locație și resurse disponibile.
