Serbia, pe punctul de a pierde finanțări europene de 1,5 miliarde de euro
Belgradul riscă să piardă accesul la fonduri europene consistente, după ce Comisia Europeană a exprimat îngrijorări serioase legate de regresul democratic din țară și de relațiile sale strânse cu Rusia. Informația a fost confirmată de surse apropiate procesului de extindere, alimentând tensiunile într-un moment delicat pentru Uniunea Europeană.
Serbia, deși nu este membră a UE, negociază aderarea din 2014, beneficiind de fonduri substanțiale pentru reforme interne. O eventuală suspendare a acestor plăți ar putea complica eforturile de extindere a blocului comunitar, mai ales în contextul în care Ucraina și Muntenegru accelerează procesul de integrare. Franța, de pildă, se numără printre statele care recomandă prudență în acest moment.
Motivele Bruxelles-ului și reacția Belgradului
Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a enumerat motivele de îngrijorare ale Bruxelles-ului. Comisia Europeană este atentă la legile care ar putea submina independența sistemului judiciar, la reprimarea protestatarilor și la amestecul în activitatea mass-media independente, a precizat aceasta. Kos a subliniat că autoritățile europene evaluează dacă Serbia mai îndeplinește condițiile pentru a accesa fondurile europene.
Ambasadorul Serbiei la UE, Danijel Apostolović, a încercat să tempereze îngrijorările, exprimându-și convingerea că nu se va ajunge la tăierea finanțărilor. Acesta a menționat că Belgradul se află în discuții aprofundate cu Comisia Europeană și își menține obiectivul de a deveni membru al UE. Pe de altă parte, președintele sârb Aleksandar Vučić a abordat ironic presiunile occidentale legate de refuzul țării sale de a sancționa Rusia și de a recunoaște independența Kosovo. „Dacă am fi impus sancțiuni Rusiei, aș fi campionul democrației”, a declarat Vučić, sugerând o perspectivă cinică asupra condițiilor impuse de Occident.
Impactul regional și perspectivele integrării europene
Decizia de a îngheța fondurile europene ar putea avea consecințe semnificative pentru Serbia și ar putea afecta procesul de integrare europeană în general. În contextul actual, în care președintele Nicușor Dan se confruntă cu multiple provocări interne, iar premierul Ilie Bolojan încearcă să gestioneze relațiile cu partenerii europeni, evoluțiile din Serbia sunt atent monitorizate și la București. Fostul secretar general al NATO, Mircea Geoană, a subliniat importanța respectării principiilor democratice și a alinierii la politica externă europeană pentru menținerea credibilității pe scena internațională.
În România, partidele politice, inclusiv PSD-ul lui Marcel Ciolacu și AUR-ul lui George Simion, au reacționat cu prudență la acest subiect, subliniind importanța stabilității regionale și a respectării angajamentelor europene. Călin Georgescu, candidat controversat la diverse funcții publice, nu a comentat încă public situația.
Comisia Europeană continuă evaluarea, urmând să anunțe eventuale măsuri în lunile următoare.
