Parlamentul Serbiei a adoptat, în procedură de urgență, un pachet de reforme în sistemul judiciar, care a stârnit critici dure din partea opoziției, a unor reprezentanți ai sistemului judiciar și ai societății civile. Aceste reforme, adoptate cu 138 de voturi “pentru” din totalul de 250, sunt văzute ca o încercare de limitare a independenței justiției și de consolidare a puterii executivului.
## Reforme controversate
Noile dispoziții privesc Consiliul Superior al Magistraturii, sediile și jurisdicțiile instanțelor și parchetelor, organizarea și jurisdicția organelor de stat însărcinate cu combaterea infracționalității online, Parchetul general și judecătorii. Guvernul susține că aceste reforme sunt necesare pentru eficientizarea justiției, pe care o consideră “capturată” și care trebuie să revină la scopul său de a servi statul și cetățenii. În schimb, Colegiul Curții Supreme (VJT) le consideră “un precedent negativ și un regres major”, reclamând procedura de adoptare fără consultare prealabilă cu instituțiile competente sau verificarea conformității măsurilor cu standardele UE.
## Impactul asupra independenței justiției
Printre cele mai criticate reforme se numără cele care privesc Parchetul pentru Criminalitate Organizată (TOK), unul dintre puținele organisme judiciare independente până în prezent. Acesta urmează să fie subordonat procurorului-șef Nenad Stefanovic, considerat un apropiat al președintelui Aleksandar Vucic, ceea ce stârnește temeri că instituția își va pierde autonomia. “Acest parchet, descris de mai multe ori de președintele Vucic drept o ‘gașcă de infractori’, a inculpat doi foști miniștri ai transporturilor sub acuzația că ar fi prejudiciat bugetul de stat cu circa 115 milioane de dolari prin atribuirea de contracte unui consorțiu de companii chineze și locale pentru reconstrucția gării din Novi Sad”, se arată în documentele oficiale.
## Reacții și perspective
Pe 17 ianuarie, o serie de ONG-uri sârbe, unele reprezentând asociații ale personalului judiciar, au trimis o scrisoare deschisă raportoarei speciale a ONU pentru independența judecătorilor și procurorilor, îndemnând-o să facă tot posibilul pentru a împiedica adoptarea amendamentelor votate. Aceste amendamente “întăresc influența politică și guvernamentală asupra judecătorilor și procurorilor, contrar Constituției și standardelor internaționale” și “anulează practic reformele constituționale din 2022 adoptate în vederea aderării la Uniunea Europeană, care vizau diminuează influenței politice asupra sistemului judiciar”, susțin acele ONG-uri. Situația rămâne tensionată, cu opoziția și societatea civilă pregătite să continue protestele și să lupte pentru apărarea independenței justiției în Serbia.
