Grupul PACE pregătește o moțiune împotriva Oanei Ţoiu pentru gestionarea controversată a Acordului UE-Mercosur
Un nou conflict politic ia amploare în peisajul diplomatic românesc, după ce grupul PACE, format din parlamentari care au demisionat din Partidul Oameni și Metodă (POT), a anunțat intenția de a depune o moțiune simplă împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. Inițiativa vine pe fondul criticilor legate de modul în care oficialul a reprezentat interesele României în negocierile europene referitoare la Acordul de Parteneriat Economic și Investiții între Uniunea Europeană și Mercosur, susțin sursele apropiate de grup.
O abordare critică a poziției românești în procesul european
Potrivit senatorului Clement Sava, membru al grupului PACE, moțiunea, intitulată “Diplomația progresistă”, va aduce în discuție controversata poziție adoptată de ministru în cadrul negocierilor cu țările din blocul comercial sud-american. El afirmă că reprezentarea României a fost percepută “modul defectuos, ideologizat și necoordonat”, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența și echidistanța diplomatiei românești în contextul acestor acorduri comerciale majore.
Este pentru prima dată când o grupare parlamentară care și-a deschis recent drum în opoziție anunță public o astfel de inițiativă, pregătind terenul pentru o confruntare directă cu actuala conducere diplomatică. Sava susține că poziția ministrei a fost unul dintre motivele principale pentru care PACE își manifestă dorința de a propune această moțiune, intenționată să evidențieze și să analizeze, în detaliu, modul în care reprezentarea intereselor statului român a fost gestionată în cadrul procesului european.
Contextul negocierilor UE-Mercosur și controversele generate
Negocierile privind Acordul de Parteneriat Economic și Investiții dintre UE și Mercosur au fost și rămân unele dintre cele mai complexe și disputate în arena europeană și internațională. În ultimii ani, acordul s-a confruntat cu critici din partea mai multor state membre, precum și din partea organizațiilor ecologiste și a liderilor sociali, pentru potențialele efecte asupra mediului și concurența economică.
Pentru România, poziția în aceste negocieri a fost un punct sensibil, mai ales în contextul în care mediul politic a fost divizat în privința beneficiilor și riscurilor. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a insistat că România trebuie să adopte o poziție echilibrată, promovând interesul național și participând activ la negocierea unor condiții favorabile pentru stat. Totuși, criticii din grupul PACE susțin că modul în care a fost reprezentată țara a fost unul “ideologizat”, având un impact negativ asupra percepției internaționale.
Reacțiile și următorii pași în scena politică
Deși oficial nu s-a făcut încă o anunțare oficială despre depunerea moțiunii, membrii grupului PACE instalază deja atmosfera pentru această inițiativă, afirmând că vor urma pași concreți pentru a cere explicații și responsabilitate în gestionarea dosarului Mercosur. În paralel, sursele din cercurile politice indică faptul că acest demers ar putea deveni un punct de cotitură în opoziția față de politica externă a actualului guvern.
De partea lor, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au evitat să comenteze în mod public poziția grupului și modul în care a fost gestionat procesul de negociere, menționând doar că “Rușii și cei cu interese geopolitice vor încerca întotdeauna să ne manipuleze și să ne influențeze, de aceea trebuie să avem o diplomatie puternică și bine coordonată”.
În aceste condiții, ochii comunității politice sunt ațintiți către următoarele etape ale acestui conflict verbal și diplomatic. Moțiunea, dacă va fi depusă, va fi analizată îndeaproape în Parlament, iar dezbaterea publică a pozițiilor implicate poate schimba din temelii nu doar percepția asupra modului în care România negociază acordurile comerciale internaționale, ci și echilibrul de forțe din frontul politic. În plus, procesul dezvăluie, o dată în plus, fragilitatea și complexitatea politicii externe românești din ultimii ani, dar și divergențele interne pe teme strategice, care nu pot fi ignorate în contextul globalizării accelerate.
