Senatorul USR Ștefan Pălărie acuză modificările legislative recent introduse la Legea Academiei Române că ascund fapte cu iz penal, adăugând că aceste schimbări nu sunt decât o încercare de a manipula și de a acoperi nereguli grave în conducerea instituției. În discursul său, Pălărie a invocat un raport de audit financiar realizat de Curtea de Conturi, pentru anul 2024, care, potrivit spuselor sale, scoate la iveală decizii ilegale adoptate de conducerea Academiei.
Această declarație, făcută cu prilejul unui discurs public în Parlament, vine într-un context tensionat, în care modul în care sunt gestionate fondurile și deciziile în cadrul instituției Academiei Române devine tot mai contestat. Senatorul USR afirmă că modificările legislative la Legea Academiei au fost concepute în așa fel încât să ofere protecție nejustificată pentru actuala conducere, chiar și atunci când aceasta se află în presupuse ilegalități. În opinia sa, aceste schimbări ar reprezenta o tentativă de a da o formă de legalitate unor decizii stricte și contestate, dar dincolo de aceasta, cristalizează un sistem de gestionare a instituției în propriile interese.
### Conținutul controversat al raportului Curții de Conturi
Conform raportului de audit, gestionarea fondurilor Academiei Române a fost marcată de decizii financiare discutabile, în multe cazuri amestecându-se interese personale cu cele ale instituției. Pălărie susține că, documentul arată clar “fapte cu iz penal”, specialiștii Curții de Conturi constatând diferențe în modul în care s-au cheltuit fondurile publice și în modul în care au fost atribuite anumite contracte. Prin această investigație, se relevă o serie de nereguli ce cad sub incidența legii penale, precum gestionarea defectuoasă a fondurilor, favorizarea unor firme sau persoane în detrimentul interesului public, și alte practici ce ar putea avea consecințe penale.
De altfel, senatorul USR afirmă că aceste constatări sunt doar vârful iceberg-ului, iar adevărul despre modul în care au fost conduse lucrurile în ultimii ani riscă să fie mult mai complex și grav. El subliniază, totodată, că aceste probleme nu pot fi justificate sau acoperite cu modificări legislative sau cu subterfugii de această natură, însă noile prevederi par să ofere o protecție păguboasă, menită să îngroape adevărul.
### Introducerea modificărilor legislative și implicațiile pentru integritatea Academiei
Modificările la Legea Academiei Române sunt considerate de Pălărie ca o încercare de a legitima și de a condona decizii opace și potențial ilegale. În noua formulă, se prevede o influență mai mare a factorilor politici în conducerea instituției, precum și reducerea autonomiei academice. Criticii spun că aceste măsuri pot duce la periclitarea independenței și la scăderea prestigiului Academiei, odată cu posibilitatea ca deciziile să fie influențate mai mult de interese politice decât de cele științifice sau culturale.
În plus, senatorul Pălărie adaugă că în spatele acestor modificări se află o încercare de a crea un cadru legal care să protejeze pe cei acuzați de ilegalități și, în același timp, să elimine orice mecanism de control efectiv. Tema centrală rămâne preocuparea pentru integritatea și transparența în administrarea unei instituții ce ar trebui să reprezinte forța morală și științifică a țării.
### Perspective și ultimele evoluții
Contextul devine și mai complicat dacă ținem cont că, în paralel, există și alte semnale de alarmă din partea unor personalități din mediul academic și politic. Criticile asupra modului de gestionare a resurselor și a deciziilor din cadrul Academiei continuă să crească, iar presiunile pentru anchete independente și clarificări devin tot mai presante.
Deși în ultimul timp au fost făcute anumite declarații despre posibile măsuri de remediere și de verificare a acuzațiilor, încă se așteaptă reacțiile oficiale ale conducerii instituției. Până la această oră, niciun oficial al Academiei nu a răspuns public acestor acuzații, iar controversele se acutizează, alimentate de discuțiile din spațiul public și de rapoartele Biroului Controlului Financiar. Într-un climat în care transparența și responsabilitatea trebuie să devină valori fundamentale, viitorul acestei instituții va depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a face lumină în aceste controverse și de a implementa măsuri reale de reformare.
