ONU vrea să intervină în criza din Strâmtoarea Ormuz, invocând modelul din Marea Neagră
Secretarul general al ONU, António Guterres, dorește ca organizația pe care o conduce să joace un rol în detensionarea crizei din Strâmtoarea Ormuz. El a invocat modelul coridorului umanitar negociat în Marea Neagră în 2022, sperând să poată aplica o abordare similară în contextul actual. Această declarație a fost făcută într-un interviu exclusiv acordat publicației Politico, unde Guterres a subliniat importanța implicării ONU în gestionarea tensiunilor din regiune.
Guterres se află în prezent la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Consiliului European, dedicată în mare parte conflictului cu Iranul. Potrivit acestuia, ONU este în contact cu principalii actori implicați din Golf și cu Consiliul European pentru a găsi o soluție în ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz. Obiectivul său principal, a menționat el, este „să văd dacă este posibil să se creeze în Strâmtoarea Ormuz condiții similare cu cele existente în trecut”, referindu-se la inițiativa privind Marea Neagră din iulie 2022.
Inițiativa din Marea Neagră: un precedent pentru negocieri?
Inițiativa privind Marea Neagră a permis exporturile de cereale și îngrășăminte ucrainene printr-un coridor umanitar timp de un an. Acordul a fost suspendat în iulie 2023, după ce Rusia și-a retras sprijinul. Guterres recunoaște că circumstanțele din Strâmtoarea Ormuz sunt diferite, dar crede că implementarea unui mecanism similar ar putea fi posibilă. Acesta a precizat totodată că ONU este pregătită să gestioneze un astfel de mecanism, însă preferă să colaboreze direct cu Statele Unite și cu alte state. Blocarea Strâmtorii Ormuz ar afecta grav economia globală, având în vedere că prin această rută maritimă tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.
Critici la adresa Consiliului pentru Pace al lui Trump
În același timp, secretarul general al ONU a abordat și subiectul Consiliului pentru Pace din Gaza, lansat în septembrie 2025 de Donald Trump. Guterres a afirmat că salută obiectivul de reconstrucție a locuințelor și infrastructurii palestiniene, dar pune la îndoială utilitatea consiliului. El a descris proiectul ca fiind un „proiect personal al președintelui Trump, în care el deține controlul deplin”. Guterres a avertizat că „aceasta nu este modalitatea eficientă de a aborda problemele dramatice cu care ne confruntăm”. Calitatea de membru permanent în consiliu presupune o contribuție de un miliard de dolari, însă Marea Britanie, Canada, Franța și Germania s-au abținut de la aderare, în timp ce Rusia și China au refuzat.
Întrebat dacă a vorbit cu Donald Trump de la începutul crizei cu Iranul, Guterres a răspuns: „Nu, nu, nu”.
