Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale din 2024, decizie explicată de președintele instituției, Simina Tănăsescu, într-un interviu recent. Motivația principală, conform declarațiilor acesteia, se bazează pe „trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre”. Decizia a fost susținută de Comisia de la Veneția și de Comisia Europeană.
Contextul anulării alegerilor
Anularea scrutinului a intervenit în urma unor suspiciuni legate de nereguli în desfășurarea campaniei electorale și a finanțării acesteia. Tănăsescu a subliniat că procesul de luare a deciziei nu a fost ușor, însă a fost realizat cu calm. De asemenea, aceasta a explicat că unele aspecte, precum modul în care s-a desfășurat campania electorală, nu au fost de competența CCR, ci intră în sfera altor instituții ale statului.
Decizia de anulare a venit în contextul în care votul pentru turul doi al alegerilor era deja în desfășurare în afara României. Annunțul fără precedent a venit la doar două zile după declasificarea unor documente. Acestea au relevat o operațiune coordonată în favoarea candidatului ultranaționalist, Călin Georgescu, de către Rusia. Georgescu obținuse aproape 23% din voturi în primul tur.
Motivele invocate de CCR
Principalele motive pentru anularea alegerilor, potrivit lui Tănăsescu, au fost: „încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și ignorarea flagrantă a regulilor privind finanțarea campaniei electorale.” Judecătoarea a accentuat că a fost necesară anularea, deoarece „încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, poate cele mai importante dintre aceste drepturi, și anume dreptul de vot, nu putea fi stabilită mai devreme”.
Un rol important l-au avut și documentele declasificate. Ele au scos la iveală o creștere spectaculoasă a popularității unui candidat, fără cheltuieli declarate sau cu cheltuieli declarate zero. Acesta a fost un punct important de analiză din perspectiva constituțională, a mai adăugat președintele CCR.
Reacțiile și investigațiile ulterioare
Anularea alegerilor a generat critici puternice, atât la nivel intern, cât și din partea administrației Donald Trump. Călin Georgescu, candidatul aflat în centrul controversei, este în prezent investigat pentru complicitate la o tentativă de lovitură de stat, orchestrată de mercenarul Horațiu Potra și alte 21 de persoane.
Simina Tănăsescu a precizat, în cadrul aceluiași interviu, că nu a fost supusă niciunei presiuni politice directe în luarea deciziei.
Curtea Constituțională a decis în unanimitate, pe 6 decembrie 2024, reluarea integrală a procesului electoral.
